Un milion de IDNP-uri interogate în cinci zile și 82 de servicii oprite: ce se știe despre atacul cibernetic

Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) a anunțat că, între 19 și 23 octombrie, atacatorii au interogat circa un milion de IDNP-uri pentru a obține date personale. Pentru aproximativ 750.000 dintre ele, potrivit verificărilor preliminare, datele pot fi extrase. Guvernul spune că incidentul face probabil parte din atacurile hibride. Ancheta este în curs. Nimeni nu a fost învinuit public, iar noi nu atribuim atacul nimănui.

Cronologia din sursele oficiale

• 19-23 octombrie: perioada în care, potrivit STISC, au fost interogate circa un milion de IDNP-uri.
• Noaptea de 22 octombrie: momentul în care, potrivit Agenției de Guvernare Electronică, STISC și Agenției de Securitate Cibernetică, a fost detectată activitate neobișnuită, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.
• 23 octombrie, ora 11:30: extragerea neautorizată de date a fost oprită. În aceeași zi, AGE a dispus deconectarea preventivă a 82 de servicii publice și a peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare.
• 25 octombrie, în jur de ora 2:00: o nouă încercare de acces forțat la servicii guvernamentale a fost identificată și blocată.
• 27 octombrie, în jur de ora 7:00: alte încercări de extragere, fără succes.

Sursele nu se potrivesc complet. STISC dă 19 octombrie ca început al interogărilor, iar Guvernul vorbește despre atacul din noaptea de 22 octombrie. Nu știm dacă primele zile au trecut nedetectate, dacă au fost o fază de probă sau dacă cele două instituții numără altceva. Autoritățile nu au explicat diferența.

Ce date sunt în joc

Potrivit STISC, informațiile vizate includ datele de identificare, informații despre rudele de gradul întâi, statutul de asigurat, medicul de familie, beneficiile sociale, pensiile, dizabilitatea, permisele de conducere, fotografiile, vehiculele și firmele deținute sau administrate. Pot fi vizate și date financiare: coduri IBAN, datorii fiscale și istoricul plăților prin MPay. Nu toate persoanele vizate au avut toate categoriile de date expuse. Riscul principal, spun autoritățile, este folosirea lor în încercări de fraudă și în manipulare online.

Ce nu a fost afectat, tot potrivit STISC: datele cardurilor bancare, pentru că plățile prin MPay și EVO trec prin sistemele sigure ale băncilor, și conținutul registrelor de stat, în care nu s-au găsit modificări neautorizate. Un IBAN singur nu permite accesul într-un cont sau transferuri.

Cum s-a ajuns acolo: atacul ar fi exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare. Un serviciu a înregistrat greșit temeiul legal al prelucrării datelor. Din acest motiv, unii cetățeni au văzut în istoricul de acces din aplicația EVO operațiuni legate de cereri pentru acte de stare civilă sau permis de conducere, pe care nu le făcuseră.

Cât de mare este un milion și 750.000

Potrivit Biroului Național de Statistică, citat de Logos Press, Moldova avea 2.365.600 de rezidenți permanenți la 1 ianuarie 2026. Calculul nostru: un milion de IDNP-uri interogate înseamnă 42% din această cifră, iar 750.000 înseamnă 32%. Compararea este orientativă, nu exactă. Statistica numără rezidenții, iar un IDNP poate aparține și unui cetățean plecat în străinătate pentru mai mult timp. Cel mai sigur de spus este că ordinul de mărime este o treime din locuitori.

Alte două calcule ale noastre. Dacă interogările s-au întins pe patru-cinci zile, ritmul mediu a fost de 200.000 până la 250.000 de IDNP-uri pe zi. Nu știm dacă ritmul a fost uniform. Iar cele circa 11 milioane de cereri de acces despre care vorbește Guvernul, raportate la un milion de IDNP-uri, înseamnă în medie 11 cereri pe IDNP. Nu știm dacă cifra de 11 milioane acoperă aceeași perioadă.

Ce a costat oprirea

Costul în lei nu a fost publicat. Se pot enumera doar consecințele descrise oficial. Premierul Vasile Tofan a spus că autoritățile au verificat și monitorizat circa 82 de servicii critice și că unele au rămas deconectate până la remedierea problemelor. Serviciile pentru antreprenori, cele de depunere și eliberare a permiselor, au fost repuse online după incidentele din 22-25 octombrie. Prin ele se pot cere online peste 120 de tipuri de documente de la 20 de autorități centrale, plus notificări comerciale către 969 de autorități locale. Lista include certificate fitosanitare pentru export sau reexport, autorizări sanitar-veterinare pentru mijloace de transport și permise pentru importul de medicamente. Cât timp un exportator a stat fără certificat fitosanitar online și ce a pierdut, sursele nu spun.

Pentru comparație, Statele Unite dau 1,2 milioane de dolari pentru un centru de operațiuni de securitate (SOC) la Moldtelecom, în cadrul unui pachet mai larg. La cursul BNM de 18,1032 lei pe dolar, asta înseamnă 21,7 milioane de lei, sau aproximativ 29 de lei pentru fiecare dintre cele 750.000 de IDNP-uri vizate (calculul nostru). Cifra nu spune cât costă securitatea. Arată doar proporția dintre un sprijin extern anunțat și numărul de oameni al căror profil a fost vizat. Grantul este pentru o altă parte a sistemului, Moldtelecom, nu pentru serviciile atacate.

Ce spune Guvernul despre amploare

Tofan a citat un raport ENISA din 22 septembrie 2026, care analizează 8.257 de incidente în UE și arată că administrația publică este sectorul cel mai vizat. El a spus că inteligența artificială permite identificarea unor vulnerabilități pe care oamenii nu le-ar vedea și că apărarea cibernetică rămâne o prioritate. Despre atacuri a spus că Moldova este ținta lor de ani de zile și că ele pot crește, inclusiv în spațiul cibernetic.

Ce nu știm încă

• Câte din cele 750.000 de persoane au avut efectiv datele extrase, și în ce categorii. STISC spune „pot fi”.
• Cine a făcut atacul. Guvernul spune doar că suspectează un atac hibrid.
• De ce serviciile erau accesibile fără autentificare și cine răspundea de ele. Auditul este în curs.
• Dacă Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, informat de autorități, va deschide proceduri și cu ce rezultat.
• Cine și cum despăgubește persoanele afectate, dacă va exista o astfel de obligație. Sursele nu o menționează.

Ce poți face tu

Autoritățile avertizează că cine sună poate cunoaște numele și IDNP-ul tău fără să fie de la o instituție. Nu da parole, coduri de autentificare sau date bancare, nu apăsa pe linkuri suspecte și nu aproba tranzacții la cererea unor necunoscuți. Un apelant care îți știe datele nu dovedește că lucrează la o bancă sau la stat. În aplicația EVO poți verifica istoricul de acces. Dacă vezi acolo operațiuni pe care nu le-ai cerut, spune-o instituției și poliției.