Moldova a exportat 46% din cerealele recoltate în 2025, dar a importat 43% din laptele pe care l-a consumat
Biroul Național de Statistică: cerealele acoperă 198,5% din nevoi, laptele doar 57%. Ce înseamnă balanța alimentară 2025 pentru exporturi, importuri și buzunarul tău.
Moldova a produs în 2025 aproape 2,85 milioane de tone de cereale și a vândut peste hotare 1,32 milioane. În același an a adus din import 214,7 mii de tone de lapte, față de 282,5 mii de tone produse acasă. Cifrele vin din balanțele resurselor alimentare pe 2025, publicate de Biroul Național de Statistică pe 30 septembrie. A fost singurul comunicat al zilei.
Cerealele: de două ori cât ne trebuie
Producția de cereale, fără leguminoase, a fost de 2.848,8 mii de tone. Importul a adus 74,4 mii, exportul a luat 1.320,5 mii. Gradul de autosuficiență iese 198,5%: țara produce aproape dublul consumului intern. Exportul înseamnă circa 46% din ce s-a recoltat (1.320,5 împărțit la 2.848,8).
Resursele de cereale au scăzut totuși cu 239,8 mii de tone, adică 8%, față de 2024. Comunicatul nu spune pe ce culturi s-a pierdut. Cine vinde cereale în euro sau în dolari simte direct cursul: aceleași tone aduc mai puțini lei când moneda euro se ieftinește, și poți urmări evoluția în articolul nostru despre cursul oficial BNM.
Fructele pleacă, legumele rămân și tot nu ajung
Fructele și nucile au acoperit 174,7% din nevoi. Din 633,9 mii de tone produse, 343,6 mii au fost exportate, deci peste 54%. Importul a fost de doar 45,6 mii de tone. Resursele totale de fructe au scăzut cu 38,6 mii de tone (5%).
La legume situația e inversă. Producția a fost de 282,4 mii de tone, exportul de 28,5 mii, importul de 84,4 mii. Autosuficiența este 84,7%, iar resursele au crescut cu 36,4 mii de tone (11%). Importul echivalează cu cam 30% din producția internă, în ciuda unui an mai bun.
Carnea, cartofii și laptele se cumpără tot mai mult de afară
Aici se vede dependența. Iată autosuficiența pe 2025 și cât s-a importat în raport cu producția internă:
| Produs | Autosuficiență | Import față de producție |
|---|---|---|
| Cartofi | 65,0% | 84,3 față de 148,6 mii t (57%) |
| Carne | 76,1% | 39,0 față de 114,8 mii t (34%) |
| Lapte | 57,0% | 214,7 față de 282,5 mii t (76%) |
Laptele arată cel mai clar dependența: la 57% autosuficiență, restul de 43% din resurse vine din import (214,7 din 497,2 mii de tone, adică producția plus importul, calcul propriu). Resursele de lapte au crescut cu 45,2 mii de tone (10%), cele de carne au scăzut cu 11,8 mii de tone (7%). Procentele din coloana a treia sunt calculul nostru pe cifrele Biroului, nu un indicator publicat de el.
Ce înseamnă pentru banii tăi
Produsele pe care Moldova le cumpără de afară se plătesc în valută. Laptele, carnea și cartofii importați depind deci de euro și de dolar, nu doar de recolta de acasă. Cerealele funcționează invers: fermierul încasează valută și cheltuiește în lei. Statistica nu publică în acest comunicat prețuri sau valoarea exporturilor, așa că nu putem spune cât a încasat țara din cele 1,32 milioane de tone. Cifra se află în datele de comerț exterior, iar cursul la care s-au făcut încasările contează pentru marja fermierului.
Pentru cititorul din diaspora, o consecință practică: lanțul alimentar de acasă are două jumătăți. O parte e protejată de ce crește în câmp, o parte (lapte, carne) reacționează la curs și la prețurile de import. Când trimiți bani familiei, partea a doua din coșul de cumpărături se mișcă după euro.
Comunicatul Biroului nu include consumul pe cap de locuitor în textul principal, ci în anexe, pe care nu le-am citit. Până le verificăm, nu comentăm cât mănâncă un locuitor din Moldova în 2025.
