O treime din banii băncilor din Moldova stau la stat: de ce creditul rămâne scump

Aproape unul din trei lei aflați în activele băncilor din Republica Moldova nu a ajuns la o firmă sau la o familie sub formă de credit. Peste 62 de miliarde de lei, adică aproape 31% din activele totale de 202,022 miliarde, stau în obligațiuni de stat (VMS), certificate emise de Banca Națională și plasamente la banca centrală, potrivit unei analize bani.md pe datele BNM. Restul economiei se împrumută din ce mai rămâne, iar asta ajută la explicat de ce o ipotecă în lei costă peste 8% pe an chiar și acum, când inflația a coborât la 6,96%.

Cine plătește ce pe piața de capital din Moldova

Statul s-a împrumutat scump în ultimul an. Ministerul Finanțelor arată că datoria internă a ajuns în august la 58,202 miliarde de lei, cu 6,208 miliarde mai mult decât la începutul anului, adică plus 11,9% în opt luni, arată datele Ministerului Finanțelor citate de bani.md. Din acest total, 45,067 miliarde (77,4%) sunt titluri de stat vândute pe piața primară, iar 1,091 miliarde sunt plasate direct la persoane fizice, sumă care a crescut cu 440,21 milioane de lei, plus 67,7%, într-un an. Dobânda medie ponderată plătită de stat pentru valorile mobiliare vândute pe piața internă a fost 9,56% pe an în perioada ianuarie-august, iar bonurile de trezorerie pe 364 de zile au ieșit la licitație cu 9,72%.

Cine cumpără aceste hârtii? În mare parte băncile comerciale, cu banii pe care i-ar putea da altfel la credit. Certificatele BNM completează tabloul: banca centrală le folosește ca să retragă lichiditate din sistem, iar băncile le cumpără pentru că sunt fără risc și plătesc mai bine decât o țin în conturi neproductive.

Cetățeanul primește mai puțin decât instituția

Persoana fizică obișnuită nu are acces la 9,56%. Runda de subscriere deschisă pe 21 septembrie pe platforma eVMS.md, unde oricine poate cumpăra o obligațiune de stat cu 100 de lei, oferă 7,45% pe un an, 7,55% pe doi ani, 7,65% pe trei ani și 7,85% pe patru ani, potrivit anunțului Ministerului Finanțelor. Diferența dintre cei 7,45% de pe eVMS și cei 9,72% plătiți la licitația de bonuri pe 364 de zile este de peste două puncte procentuale. Cine subscrie pe eVMS împrumută statul mai ieftin decât o bancă sau un fond de investiții.

La depozitul bancar, situația e asemănătoare. O persoană fizică ce a deschis în august un depozit la termen în lei a primit în medie 5,87% pe an, potrivit comunicatului BNM despre piața depozitelor. Cu o inflație anuală de 6,96% în aceeași lună, dobânda reală la acest depozit este negativă: banii pierd din puterea de cumpărare chiar dacă stau la bancă și acumulează dobândă.

Creditul rămâne scump pentru că banii au unde să stea liniștiți

Situația financiară a sectorului bancar la 30 iunie arată un sold al creditelor de 114,321 miliarde de lei, adică 75% din cele 152,425 miliarde de lei depozite. Băncile au deci încă o marjă ca să crediteze mai mult, dar nu o fac la orice preț: creditul imobiliar în lei a costat în august 8,07% pe an, iar cel de consum, 10,96%, arată comunicatul BNM despre piața creditelor. O firmă plătește 8,58% pentru un credit în lei, dar doar 5,02% dacă se împrumută în valută, o diferență de peste trei puncte care explică de ce exportatorii cu încasări în euro evită leul la credit.

Când statul oferă unei bănci 9,56% fără niciun risc de neplată sau de garanție, orice credit acordat unei firme sau unei familii trebuie să bată acest prag ca să merite riscul suplimentar. Rata de bază a Băncii Naționale, dusă pe 17 septembrie la 9,00%, împinge în aceeași direcție: creditul nou pornește de la un cost mai mare, iar banca, având o alternativă sigură în titluri de stat, nu are motiv să coboare sub el.

Ce înseamnă asta pentru un leu pus deoparte

Pentru cine ține banii la bancă, în lei, calculul e simplu: un depozit la termen de 100.000 de lei pe un an, la 5,87%, aduce o dobândă brută de 5.870 de lei, în timp ce prețurile din economie urcă, în același an, cu aproximativ 6.960 de lei la fiecare 100.000, dacă inflația rămâne la 6,96%. Diferența, circa 1.090 de lei la suta de mii, e cât pierde depunătorul în putere de cumpărare, înainte de orice impozit pe dobândă.

Pentru cine se uită la eVMS.md ca alternativă la depozitul bancar, cifra de comparat nu este rata de bază de 9,00%, ci rata plătită de stat pe piața angro, 9,56% în medie și 9,72% la bonurile pe un an. Ministerul Finanțelor publică ambele runde, cea pentru instituții și cea pentru populație, iar diferența dintre ele arată exact cât costă în plus accesul restrâns al unui investitor individual la aceeași datorie de stat.