Băncile din Moldova au în valută cu 148 de milioane de lei peste datorii: ce se întâmplă când se mișcă leul

Băncile din Republica Moldova au ținut în septembrie, în medie, active în valută de 59,265 miliarde de lei și datorii în valută de 59,117 miliarde. Diferența este de 148 de milioane de lei, circa 7,3 milioane de euro la cursul BNM de azi, 20,1989 lei pentru un euro. Atât stă între un sistem bancar cu 59 de miliarde în valută și o pierdere sau un câștig direct la fiecare mișcare a leului.

Cifrele vin din raportul BNM privind poziția valutară agregată, publicat pe 21 octombrie, în aceeași zi cu datele despre cererea și oferta de valută din septembrie.

Cine are, cine datorează

Din cele 59,265 miliarde de lei active, 58,638 miliarde (98,9%) sunt în bilanț, iar 0,628 miliarde (1,1%) în afara lui. Pe partea de pasiv, 58,480 miliarde sunt în bilanț și 0,637 miliarde în afara lui. În luna august, activele în valută erau de 58,37 miliarde de lei, deci au crescut cu circa 0,9 miliarde, adică 1,5%.

Structura pasivelor arată de unde vine valuta. Conform BNM, conturile curente în valută ale clienților au 50,2%, depozitele la termen 32,6%, alte depozite 8,8%, creditele primite 3,7% și alte obligații 3,6%. În august conturile curente aveau 49,9%, iar depozitele la termen 32,0%. Aplicat pasivelor din bilanț, procentul de 50,2% înseamnă circa 29,4 miliarde de lei, adică aproape 1,5 miliarde de euro, în conturi la vedere: calculul nostru. Pe partea de active, 36,9% sunt credite și creanțe, 32,4% disponibilități și 20,7% rezerve obligatorii.

Banii din conturile în valută sunt datoria băncii față de client, plătibilă în valută. Banca îi acoperă cu credite în valută, cu numerar și cu rezerve constituite la BNM, nu cu lei. De aceea activele și pasivele se potrivesc atât de bine.

Poziția deschisă: 344,3 și 195,9 milioane

Ce rămâne neacoperit se numește poziție valutară deschisă. În septembrie, poziția lungă medie a fost de 344,3 milioane de lei, adică 1,30% din capitalul eligibil, iar cea scurtă de 195,9 milioane, 0,76% din capital. Din cele două procente rezultă un capital eligibil de circa 26 de miliarde de lei: calculul nostru.

Poziția lungă înseamnă valută deținută peste ce se datorează într-o monedă, cea scurtă înseamnă invers. Scăzând una din alta obținem 148,4 milioane de lei, exact diferența dintre active și pasive. Sistemul este deci pe plus în valută, în ansamblu.

Ce înseamnă la o variație a leului

Un exemplu, cu cifre rotunde, nu o prognoză. Dacă leul s-ar deprecia cu 10% față de toate valutele deodată, poziția netă de 148,4 milioane ar aduce băncilor un câștig contabil de circa 14,8 milioane de lei. Dacă s-ar aprecia cu 10%, ar fi o pierdere de aceeași mărime. Față de un capital de circa 26 de miliarde, asta înseamnă 0,06% din capital. În realitate monedele nu se mișcă toate deodată și în aceeași direcție, iar poziția lungă și cea scurtă se compensează parțial, deci efectul real este mai mic.

Pentru un client, concluzia practică este alta. Riscul de curs nu stă în băncile care au o poziție mică, ci în cei care împrumută în valută fără venit în valută, sau în cei care își țin economiile numai în lei. Un credit în euro rămâne datorat în euro, indiferent cât de echilibrată este banca.

Ce urmărim

Raportul pentru octombrie apare în noiembrie. Doi indicatori contează: dacă ponderea conturilor curente în valută trece de 50,2% și dacă poziția lungă rămâne sub 1,5% din capital. BNM publică la aceeași dată și cifrele lunare despre cerere și ofertă de valută, deci cele două seturi se pot citi împreună.