Depozitele în valută cresc de șapte ori mai repede decât cele în lei, deși rata BNM e 9%: ce urmează

Banca Națională a urcat rata de bază la 9,00% tocmai ca moldovenii să economisească în lei. Cifrele din august arată că banii noi se duc în altă parte. Depozitele în valută au crescut într-o lună cu 1,4%, cele în lei cu 0,2%, potrivit indicatorilor monetari ai BNM. În iulie fusese aceeași diferență: 1,5% față de 0,4%.

Cele două luni, una lângă alta

Cifrele pentru iulie sunt din comunicatul de atunci. În august depozitele totale au ajuns la 149.746 de milioane de lei (148.859 în iulie), iar creditele și celelalte cereri față de economie la 120.065 de milioane (118.303 în iulie). Creditul a adăugat 1.762 de milioane într-o lună, depozitele 887 de milioane: de două ori mai puțin. Raportul dintre depozitele în valută și cele în lei este de aproape șapte la unu (1,4 împărțit la 0,2), dar pornește de la sume de mărimi diferite, deci nu înseamnă că valuta a câștigat piața.

Nu e doar o iluzie de curs

Statistica BNM exprimă totul în lei, iar un euro mai scump umflă automat depozitele în valută. În august efectul a fost mic: euro a mers de la 20,1134 lei pe 31 iulie la 20,1573 pe 31 august, plus 0,22%. Dolarul a scăzut în aceeași lună de la 17,5280 la 17,2846, minus 1,39%. Reevaluarea nu poate explica un salt de 1,4% al depozitelor în valută: ar rămâne în cel mai bun caz o fracțiune, iar dolarul a tras în sens opus. Banii sunt, în mare parte, bani noi.

De unde vin: remitențele în euro

Cea mai la îndemână explicație sunt banii din diaspora. În primele șase luni din 2026, moldovenii din străinătate au trimis acasă 966,11 milioane de dolari, față de 771,04 milioane în perioada similară din 2025: plus 25,3%, arată datele BNM citate de Bani.md. Euro reprezintă 79% din ele. În iulie transferurile brute au fost de 189,45 milioane de dolari, față de 153,37 milioane în iulie 2025.

Legătura directă cu depozitele nu o dă nicio statistică publicată: BNM nu spune cine a depus. E o ipoteză, dar una naturală. Cine primește euro din Italia nu are niciun motiv tehnic să-i schimbe în lei dacă îi pune deoparte, iar un depozit în aceeași monedă scutește de riscul de curs și de marja casei de schimb.

De ce BNM vrea altceva

Decizia din 17 septembrie spune că banca vrea să încurajeze economisirea în detrimentul consumului. Inflația a fost în august de 6,96%, peste banda de 5,0% plus sau minus 1,5 puncte. Dobânda medie ponderată la depozite a rămas în august la 5,65%, conform deciziei BNM. Pe 10.000 de lei, un an la 5,65% aduce 565 de lei. Ca să-și păstreze puterea de cumpărare la o inflație de 6,96%, suma ar trebui să ajungă la 10.696. Lipsesc 131 de lei.

Cum se compară asta cu euro? Să luăm 1.000 de euro, ținuți un an. Pe 2 octombrie 2025 valorau 19.583,70 lei (19,5837 pe euro), azi, la 20,1068, valorează 20.106,80. Cursul a adus singur plus 2,67%. Aceiași 19.583,70 lei, puși un an la 5,65%, ar fi ajuns la 20.690 de lei, cu 583 mai mult decât euro ținuți fără dobândă. Un depozit în euro ar fi trebuit să plătească cam 3% ca să egaleze leul. Este un exemplu cu rata medie de azi aplicată retroactiv, nu o promisiune a vreunei bănci: ratele reale au variat în an și diferă de la bancă la bancă.

Concluzia nu e că leul a fost scump de ținut. A fost mai bun decât euro în ultimul an, și totuși banii noi merg tot în valută. BNM are două soluții la îndemână, ambele cu cost. Rezerva minimă obligatorie este deja diferită: 18,0% la lei și 26,0% la valuta liber convertibilă, conform deciziei din 6 august, adică valuta este deja îngrădită față de lei. Cealaltă este dobânda de bază.

Ce urmărești până pe 5 noiembrie

Următoarea ședință de politică monetară este pe 5 noiembrie, după cum arată calendarul din decizia din 17 septembrie. Până atunci apar datele pentru septembrie: BNM a publicat cele din august pe 18 septembrie, deci cele din septembrie ar trebui să vină la mijlocul lui octombrie. Trei lucruri de văzut în ele.

• Dacă depozitele în valută cresc din nou cu mai mult de 1% pe lună, tendința nu mai e un accident de două luni.
• Dacă depozitele în lei rămân sub 0,5% pe lună, la o rată de bază de 9,00%, transmisia dobânzii spre economisire este slabă.
• Dacă creditul continuă să crească de două ori mai repede decât depozitele, BNM rămâne cu motive și pentru altă majorare.

Pentru un cititor din Moldova, concluzia practică este mai simplă decât pare. Banii din diaspora țin cererea sus, iar o parte rămân în euro, în afara tuturor instrumentelor care măsoară leul. Cât timp inflația este peste 6,5% și depozitul în lei plătește sub inflație, o dobândă de bază și mai mare este o ipoteză serioasă. Nu o promisiune a băncii și nu un sfat de economisire: BNM nu a dat nicio indicație pentru ședința din noiembrie.