Din 42 de sentințe pentru evaziune fiscală, trei condamnări: o prescripție a șters 56,59 milioane de lei
Judecătoria Chișinău a dat 42 de sentințe pentru evaziune în 2021-2026 și doar 3 condamnări. Calculăm cât a rămas necolectat și ce înseamnă pentru deficitul de 23 de miliarde.
Între 2021 și 2026, Judecătoria Chișinău, cea mai mare instanță din țară, a pronunțat 42 de sentințe în dosare de evaziune fiscală. Doar trei s-au încheiat cu condamnare, potrivit unei radiografii publicate de Ziarul de Gardă. Alte 19 au fost închise fiindcă termenul de prescripție a expirat, iar 10 s-au terminat cu achitare. Un singur dosar de prescripție, cel al firmei Titan-Prim, ținea de 56,59 milioane de lei TVA, de aproape zece ori mai mult decât TVA ascunsă în cele trei dosare încheiate cu condamnare, luate la un loc.
Ce arată dosarele
Cifrele de mai jos vin din radiografia Ziarului de Gardă și se referă la sentințele pronunțate la Judecătoria Chișinău. Redacția nu spune care dintre ele sunt definitive, așa că nu scriem despre nimeni că „a comis” fapta decât acolo unde sursa indică o condamnare, și numim persoane doar când au funcție publică sau când e vorba de o firmă.
| Dosar | TVA ascunsă | Rezultat |
|---|---|---|
| Un administrator, TVA 2013-2014 (sentință 2026) | 915.000 lei | Amendă 70.000 lei, interdicție de 3 ani de a conduce societăți |
| Rețeaua de restaurante Trabo Plus (2025) | 1,384 mil. lei | Amenzi sub minimul legal, interdicție de activitate de 1 an, înlocuită |
| Vladlen Grivenco, fost politician PDM (2025) | circa 3,6 mil. lei | Amendă 500.000 lei și 2 ani cu suspendare |
| Titan-Prim, import de echipamente IT (fapte din 2012) | 56,59 mil. lei | Dosar încheiat prin prescripție, fără recuperare |
La dosarul primului administrator, statul a cerut 1,6 milioane de lei despăgubiri civile, mai mult decât TVA de 915.000 de lei, ceea ce sugerează că suma include și majorări, dar sursa nu detaliază. Firma Trabo Plus și administratorii ei au recunoscut fapta, iar instanța a coborât amenzile sub minimul prevăzut de lege, potrivit aceleiași surse. Despre Grivenco, Ziarul de Gardă notează că s-a sustras șapte ani arestării, în Ucraina, înainte de sentință.
Pentru Titan-Prim, dosarul s-a închis fiindcă termenul a expirat. Nu există nicio constatare de vinovăție și niciuna a vreunei persoane, iar instanța nu a dispus recuperarea sumei.
Cum s-au pierdut dosarele: legea din 2018
Explicația stă într-o modificare legislativă. Potrivit sursei, o lege din 2018 a redus pedeapsa maximă pentru evaziunea comisă de întreprinderi de la 6 la 5 ani de închisoare. Infracțiunea a trecut din categoria „gravă” în „mai puțin gravă”, iar termenul de prescripție a scăzut de la 15 la 5 ani. Oxana Brighidin, directoarea programului anticorupție al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a explicat pentru ZdG că pentru această infracțiune complexă termenul era de doar 5 ani, prea scurt pentru anchete care durează mai mult.
Din 2024, termenul a revenit la 15 ani, iar regulile permit întreruperea lui când dosarul ajunge în judecată. Tot în septembrie 2024 pedepsele au crescut: până la 7 ani de închisoare pentru cazurile de amploare, iar amenda pentru firme până la 2 milioane de lei. Efectul însă întârzie. Dosarele de acum privesc, în multe cazuri, fapte de dinainte de schimbare.
Ultima propoziție este deducția noastră, nu a sursei, și trebuie verificată pe fiecare dosar în parte: titlul ZdG vorbește despre „efectele întârziate ale unei legi”, dar nu detaliez mecanismul în ce am citit.
Calculul: cât a plătit cine, față de cât s-a ascuns
Calculul Onta Finance Moldova, pe cifrele din tabel. Cele trei dosare cu condamnare însumează 5,9 milioane de lei TVA ascunsă (0,915 plus 1,384 plus 3,6). Titan-Prim, singur, are 56,59 milioane, adică de 9,6 ori mai mult. La cursul oficial BNM din 15 octombrie, 20,0927 lei pentru un euro, 56,59 milioane de lei înseamnă 2,82 milioane de euro.
Amenzile aplicate în cele două dosare cu sumă cunoscută, 70.000 și 500.000 de lei, fac 570.000 de lei, adică 12,6% din cei 4,515 milioane de lei TVA ascunsă în ele (0,915 plus 3,6). Pentru Trabo Plus nu avem suma amenzilor în cifre pe care să le putem alătura, fiindcă sursa o dă în două feluri, așa că firma rămâne în afara acestui raport.
Se poate transforma asta într-o pierdere pentru buget? Doar ca exercițiu, pentru că cele patru dosare sunt cele alese de redacție, nu un eșantion. Ziarul de Gardă numără 308 dosare pornite în 2021-2025, dintre care doar 33 judecate, și 225 anchete active în septembrie 2026. Dacă fiecare dintre cele 225 ar ascunde:
- cât cel mai mic dosar din tabel, 0,915 milioane de lei: 206 milioane de lei în total;
- cât mediana celor patru dosare, 2,49 milioane: 560 de milioane;
- cât media lor, 15,6 milioane (trasă în sus de Titan-Prim): 3,5 miliarde.
Rectificarea bugetului pe 2026 are un deficit de 23 de miliarde de lei, 5,95% din PIB. Cele trei scenarii înseamnă 0,9%, 2,4% și 15% din acel deficit. Intervalul este larg tocmai fiindcă lipsește cifra care contează: suma totală a TVA ascunse în cele 225 de dosare. Nici ZdG, nici sursele deschise nu o dau, iar Procuratura nu o publică în ce am găsit.
Ce urmează
Instituția care anchetează s-a schimbat de patru ori între 2002 și 2026, între CNA, poliție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Serviciul Fiscal de Stat, spune sursa. PCCOCS a raportat pentru 2025 o rată de clasare de 28% în dosarele de evaziune. Din 308 dosare pornite, 33 sunt judecate, deci 275 așteaptă ori au fost închise înainte de proces.
Pentru cititor, consecința e simplă. TVA nevărsată de o firmă lipsește din buget, iar golul se acoperă prin deficit, adică prin datorie, și prin dobânda pe care statul o plătește pe ea. Cu 225 de anchete deschise, următoarele hotărâri vor arăta dacă termenul de 15 ani și amenzile mai mari din 2024 schimbă raportul de 12,6% dintre amendă și suma ascunsă. Nu am găsit în sursele deschise o dată pentru vreun proces anume din cele 225.
