Planul de Creștere: Moldova mai are de luat 974 milioane de euro în 15 luni, adică 19,5 miliarde de lei

Luni, 5 octombrie, Comisia Europeană a plătit Moldovei 157 de milioane de euro, a treia tranșă din Planul de Creștere, după ce Chișinăul a dus la capăt 18 reforme. Totalul plătit până acum este de 661 de milioane de euro, potrivit Interfax și Eunews. Partea mai grea vine după: Guvernul își propune încă 40 de reforme în a doua jumătate din 2026 și 67 în 2027, iar pe ele stau 974,2 milioane de euro.

Cât înseamnă 974 de milioane în lei și față de deficit

Interfax dă cele două sume separat: 380,8 milioane de euro pentru cele 40 de reforme din semestrul al doilea din 2026 și 593,4 milioane pentru cele 67 din 2027. Împreună fac 974,2 milioane. La cursul BNM din 9 octombrie, de 20,0179 lei pentru un euro, suma este de aproximativ 19,5 miliarde de lei.

Bugetul pe 2026 a fost aprobat în decembrie 2025 cu un deficit de 20,9 miliarde de lei, 5,5% din PIB. Ce a rămas de luat din Plan reprezintă deci cam 93% din acel deficit. Comparația are limite: banii vin în doi ani, nu într-unul, iar deficitul se măsoară pe un an. Dar arată cât de mult a ajuns să depindă finanțarea statului de ritmul în care Parlamentul și ministerele își bifează reformele.

Mai puțin pe reformă în 2027

Împărțite simplu, cele 380,8 milioane la 40 de reforme dau 9,52 milioane de euro pe reformă. În 2027 cifra scade la 8,86 milioane (593,4 împărțit la 67). Împărțirea este a mea, nu a Comisiei: reformele nu cântăresc la fel, iar plata depinde de indicatori, nu de numărătoare. Totuși, direcția contează. Anul viitor Chișinăul trebuie să facă cu 67% mai multe reforme decât în semestrul al doilea din 2026, pentru o sumă cu 56% mai mare. O reformă ratată costă, în medie, ceva mai puțin decât acum, dar sunt mult mai multe de ratat.

Împrumut, nu cadou

Interfax descrie Planul ca pe 1,5 miliarde de euro în împrumuturi pe termen lung, cu scadență de 40 de ani și 10 ani de grație, plus 385 de milioane de euro în granturi. Granturile sunt deci cam o cincime din pachet. Dacă restul de 974,2 milioane s-ar împărți în aceeași proporție (un exemplu, nu o regulă anunțată), ar veni în jur de 775 de milioane de euro sub formă de credit și 199 de milioane ca grant. Creditul înseamnă datorie publică, dar fără rate în primii zece ani de la tragere. După aceea, ratele se plătesc din bugetul statului.

Atenție la totaluri, pentru că sursele nu coincid. Comisia Europeană vorbește despre 1,9 miliarde de euro pentru 2025-2027 și plăți de două ori pe an, în funcție de indicatorii atinși. Interfax pune bugetul total la 1,6 miliarde. Adunând cele 661 de milioane plătite cu 974,2 milioane rămase se ajunge la 1.635,2 milioane, aproape de cifra Interfax. Diferența până la 1,9 miliarde nu o pot explica din paginile citite.

Ce schimbă pentru cititorul din Moldova

Pentru un salariat sau un pensionar, efectul nu apare într-o factură. Apare indirect, în două locuri. Primul: cu cât intră mai mulți bani europeni la timp, cu atât statul are mai puțină nevoie să se împrumute pe piața internă, unde băncile cer dobânzi mari, iar presiunea pe creditele în lei scade. Al doilea: reformele din calendar sunt cele care deschid accesul la piața unică, inclusiv în energie, așa că întârzierile se văd mai târziu în prețuri și în comerț.

Ce nu se vede din surse este data exactă a plății următoare. Comisia spune doar că plățile sunt semestriale. Până la o confirmare oficială, 380,8 milioane sunt o sumă posibilă, nu una garantată, iar cine își planifică un buget în jurul ei ar face bine să aștepte decizia Comisiei, nu declarațiile de la Chișinău.