Guvernul vrea 1,8% creștere în 2026, dar semestrul I a dat 0,6%: semestrul II trebuie să urce cu 2,7%

Pe 17 august, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a redus prognoza de creștere a PIB-ului pe 2026 de la 2,2% la 1,8%. Pe 14 septembrie, Biroul Național de Statistică a arătat că economia a crescut în primul semestru cu doar 0,6%: 0,4% în trimestrul I și 0,9% în trimestrul II. Cele două cifre nu se întâlnesc decât dacă toamna și iarna merg de câteva ori mai bine decât primăvara.

Cât trebuie să crească semestrul II

Ministerul estimează, potrivit NewsMaker, un PIB de 388 de miliarde de lei pentru tot anul. Semestrul I a avut 165,78 miliarde de lei în prețuri curente, adică 42,7% din total. Folosind aceste ponderi ca aproximare (BNS calculează creșterea pe prețuri constante, deci rezultatul e orientativ), avem un calcul simplu: dacă primul semestru a dat 0,6%, ca anul întreg să iasă 1,8%, ultimele șase luni trebuie să crească cu aproape 2,7% față de anul trecut. Trimestrul II, cel mai bun de până acum, a avut 0,9%.

Cifra de 1,9% pentru FMI și pentru Banca Mondială, ca și 2,0% pentru Comisia Europeană, vin din lista pe care o dă chiar Ministerul, așa că nu le-am verificat separat pe paginile instituțiilor. Diferența dintre 0,8% și 1,8% este un punct întreg de PIB, adică 3,88 miliarde de lei sau circa 192 de milioane de euro la cursul BNM de 20,1669 lei pe euro din 24 septembrie.

Ce poate trage în sus: recolta și exportul

Motorul din trimestrul II a fost exportul: volumul a crescut cu 13,6% și a adus 4,1 puncte procentuale din cele 0,9%. Importurile, cu plus 4,7%, au luat înapoi 2,9 puncte. Fără export, economia ar fi stat pe loc. Industria a continuat pe același drum în iulie, cu plus 7,1% pe seria brută și 7,7% pe ianuarie-iulie.

A doua șansă e recolta. Ministerul Agriculturii estimează, după Radio Moldova, circa 762.000 de tone de floarea-soarelui de pe 390.000 de hectare, iar Europa Liberă dă 1,3 milioane de tone de grâu și 1,5-1,6 milioane de tone de porumb. Ministerul Dezvoltării Economice contează, după Bani.md, pe o creștere agricolă de circa 7% în 2026. Un ordin de mărime: floarea-soarelui la 9,20 lei/kg valorează 7,0 miliarde de lei, iar grâul la 2.900-3.000 de lei/t încă 3,8-3,9 miliarde. Împreună sunt aproape 2,8% din PIB-ul prognozat, dar e valoare brută, fără sămânța, motorina și îngrășămintele cumpărate.

Aici e capcana. PIB-ul real măsoară volumul, deci o recoltă mare ajută cifra chiar dacă prețul e mic. Fermierii se plâng însă de prețuri: unul dintre ei, citat de Europa Liberă, vinde orzul cu 2.500-2.700 de lei/t față de costuri de 12.000-15.000 de lei pe hectare și zice că iese la egal sau pierde. Un an bun în statistică poate fi un an slab în buzunarul fermei, iar banii din sat se văd în consum abia apoi.

Ce trage în jos: consumul și investițiile

Consumul gospodăriilor a crescut în trimestrul II cu 1,2% și a contribuit cu 1,0 puncte. Ministerul prevede pentru tot anul 1,6%, față de 3,5% în 2025. Sectorul de informații și comunicații a scăzut, iar construcțiile la fel: BNS le dă minus 0,6 și minus 0,5 puncte procentuale. Investițiile în capital fix au luat 0,3 puncte din creșterea semestrului I, în timp ce prognoza cere 4,5% pentru tot anul. Ca să iasă, trimestrele următoare trebuie să aducă investiții mai mari decât orice a arătat primul semestru.

Consumul se sprijină pe salarii și pe remitențe. Câștigul mediu brut a fost de 16.895,7 lei în trimestrul II, cu 9,2% mai mult, sau 2,3% după inflație. La stat plusul nominal e de 5,1%, la privat de 10,2%. Ministerul se așteaptă la 17.000 de lei ca medie pe 2026. Banii din diaspora completează tabloul: 967,1 milioane de dolari în șase luni, cu 25,3% mai mult, iar peste 80% au venit în euro.

Prețurile trebuie să accelereze și ele

Aceeași prognoză pune inflația la 7,3% în medie pe 2026 și la 8,2% la sfârșitul anului. În august, inflația anuală a fost de 7,0% (6,96% în comunicatul BNM), cu 0,2% pe lună și 4,9% de la începutul anului. Ca să ajungă la 8,2% în decembrie față de decembrie, prețurile trebuie să urce cu încă 3,1% în patru luni: circa 0,8% pe lună, adică de patru ori ritmul din august. E un calcul al nostru și presupune că cifra de 8,2% este de sfârșit de an, cum o citește Realitatea.md. Presiunea există: ANRE a aprobat de la 1 septembrie un preț mediu de furnizare de 18.530 lei la o mie de metri cubi fără TVA, iar motorina costă cu 65,3% mai mult decât acum un an. Ministerul nu spune cât din cei 3,1% așteaptă de la gaz.

Pentru BNM, combinația e incomodă. Pe 17 septembrie banca a ținut rata de bază la 9,00% și a invocat presiuni de ofertă, adică energie, alimente și materii prime, dar și presiuni de cerere. Datele BNS arată o cerere care abia se mișcă. Creditele însă nu: soldul creanțelor asupra economiei a urcat cu 1,5% într-o singură lună, la 120.065 de milioane de lei în august, iar cele în lei cu 1,6%. Cele în valută au crescut cu 1,1%. Următoarea ședință de politică monetară este pe 5 noiembrie.

Ce înseamnă pentru tine

Dacă semestrul II iese la 2,7%, scenariul este o economie care abia a ieșit din stagnare, cu inflație mai mare și dobânzi care rămân sus. Dacă iese la 1%, anul se încheie la circa 0,8%, adică jumătate din ce așteaptă Guvernul, iar prognoza ar trebui corectată din nou. Ce se vede deja din cifre:

• Salariile cresc mai repede decât producția: 2,3% real față de 0,9% PIB în trimestrul II. Diferența o plătesc prețurile sau profiturile. La stat plusul nominal de 5,1% se topește dacă inflația ajunge la 8%.
• Un credit cu dobândă variabilă sau o ipotecă nouă se scumpesc într-un an în care economia nu promite venituri peste inflație.
• Pentru familiile cu bani din străinătate, euro-ul rămâne cel mai stabil sprijin: remitențele au crescut cu 25,3% în dolari, în timp ce PIB-ul a crescut cu 0,6%.

Următorul test de credibilitate vine în octombrie și noiembrie: inflația pe septembrie, industria pe august și septembrie, apoi estimarea BNS pentru trimestrul III. Ca să iasă 1,8%, industria trebuie să rămână peste 7% și exportul să continue, iar recolta să se vadă în cifre. Dacă vreuna din trei lipsește, tabelul de mai sus arată ce rămâne.