Salariul de 22.700 lei în 2029: după prețuri, prognoza Guvernului dă 14,5% în plus, nu 33,5%

Salariul mediu brut din Moldova ar urca de la 17.000 de lei în 2026 la 22.700 de lei în 2029. Cifrele sunt din prognoza pe patru ani a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, reluată de NewsMaker. Diferența este de 5.700 de lei, adică 33,5%. Cât din ea ajunge în coșul de cumpărături depinde de prețuri, iar aceeași prognoză are și o linie pentru ele.

Ce spune prognoza

Ministerul a redus creșterea PIB pe 2026 de la 2,2% la 1,8%, apoi a lăsat economia să prindă viteză: 2,8% în 2027, 3,2% în 2028 și 3,4% în 2029. Inflația este 8,2% în 2026, 5,8% în 2027 și 5,0% în 2028 și în 2029. Exportul crește cu 15% în 2026 și cu 9,8%, 8,9% și 8,2% în anii următori. Sursa nu spune dacă inflația este medie anuală sau de sfârșit de an și nici ce curs al leului presupune ministerul, așa că ce urmează se bazează pe cifrele așa cum sunt date.

Punctul de plecare este real. Biroul Național de Statistică a calculat pentru trimestrul II 2026 un câștig mediu brut de 16.895,7 lei, cu 9,2% mai mult decât un an înainte și cu 2,3% mai mult după inflație. La stat media este de 13.827,3 lei (plus 5,1%), la privat de 17.910,4 lei (plus 10,2%). Cei 17.000 de lei pe tot anul sunt deci aproape un fapt împlinit.

Cât rămâne după prețuri

Salariul nominal crește în prognoză cu 33,5% în trei ani, adică în jur de 10,1% pe an. Prețurile, la 5,8%, 5,0% și 5,0%, se compun într-o creștere de 16,6% în 2027-2029 (1,058 × 1,05 × 1,05 = 1,1664). Împărțind 1,3353 la 1,1664 obținem 1,145: salariul real ar fi cu 14,5% mai mare în 2029 decât în 2026, adică circa 4,6% pe an. Este calculul nostru, nu o cifră a ministerului, și pornește de la 2026 ca an de bază: scumpirea de 8,2% din acest an este deja în cei 17.000 de lei.

Ritmul de 4,6% pe an este dublu față de cele 2,3% reale din trimestrul II. Ca să iasă, două lucruri trebuie să meargă deodată: salariile să crească în continuare cu zece procente pe an, iar inflația să coboare. Dacă unul dintre ele cedează, câștigul real se micșorează repede:

Cifra de 6,96% este inflația din august 2026, după BNM. Ultima linie este scenariul în care nimic nu se îmbunătățește față de azi, și tot dă un câștig real, de 6,4% în trei ani. Moldova nu are un salariu real care scade în niciunul dintre ele. Are însă diferențe de 8 puncte între cel mai bun și cel mai slab caz.

Unde nu se leagă cifrele

Salariul real crește în prognoză cu 14,5%, iar PIB-ul cu 9,7% în aceiași ani (1,028 × 1,032 × 1,034). Un salariu poate crește mai repede decât economia dacă numărul angajaților scade sau dacă munca ia o parte mai mare din venit, dar nici una dintre aceste explicații nu apare în materialul citat. Numărul mediu al salariaților a crescut în trimestrul II cu 2,5%, deci angajarea nu se micșorează acum. Dacă nici firmele nu produc cu 14% mai mult, nici nu angajează mai puțini oameni, salariile nu pot crește la nesfârșit cu zece procente: ori ministerul prevede o productivitate pe care nu o arată, ori inflația nu va coborî cât scrie.

Banca Națională vede lucrurile mai sever. Ținta este de 5,0% cu o abatere de 1,5 puncte, deci între 3,5% și 6,5%. Inflația din august, de 6,96%, e deasupra intervalului, iar 8,2% în 2026 ar fi și mai sus. Banca a lăsat rata de bază la 9,00% și a numit printre riscuri tarifele la utilități, producția agricolă, consumul, migrația și politica fiscală din 2027. Următoarea ședință este pe 5 noiembrie. O rată reală de aproape 2 puncte (9,00% minus 6,96%) nu dispare dacă inflația coboară la 5,8%, ci crește la 3,2 puncte, ceea ce ține creditul în lei scump.

Ce înseamnă pentru tine

La cursul BNM de 20,1035 lei pentru un euro din 5 octombrie, 17.000 de lei sunt 845,6 euro, iar 22.700 de lei ar fi 1.129,2 euro, dacă leul nu se mișcă. Aceasta este o ipoteză a noastră, nu o prognoză. Pentru cine compară un salariu de acasă cu unul din Italia sau Germania, tot ce contează este câți bani rămân după chirie, gaz și alimente, iar acolo scenariul de mijloc, de 9 până la 11% real în trei ani, este mai realist decât cel de 14,5%.

Dacă ești angajat, un spor sub inflație este o tăiere reală: în 2027 ministerul vede prețuri cu 5,8% mai mari, deci o mărire de 5% scade puterea de cumpărare. Dacă ești angajator, 10% pe an înseamnă un cost cu forța de muncă de 1,34 ori mai mare în 2029. Dacă ai un credit în lei cu dobândă variabilă, cifra care te privește este a BNM, nu a ministerului. Merită urmărite două date: inflația din septembrie, care arată dacă drumul spre 8,2% este real, și decizia BNM din 5 noiembrie.