Sfecla de zahăr: 40 de milioane de lei cerute, 4.819 lei pe hectar, față de un cost de 43.000 de lei

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a dat guvernului zece zile lucrătoare să deblocheze 40 de milioane de lei promiși pentru 2026. Altfel, cei 37 de membri ai asociației spun că se alătură protestelor fermierilor, scrie Bani.md din 2 octombrie. Dacă numărăm de la 2 octombrie, termenul cade în jurul datei de 16 octombrie (calcul al nostru). Sunt aproximativ 2 milioane de euro la cursul BNM de 20,1068 lei pe euro. Întrebarea utilă nu este dacă suma e mare, ci ce schimbă ea pentru un hectar.

Ce cer, de fapt

Cererea are trei puncte: lansarea imediată a intervenției de sprijin cuplat pentru venit la sfeclă (PD-02), alocarea de 40 de milioane de lei în bugetul pe 2026 și un calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizare și plată. Președintele APSZM, Alexei Chiriac, spune că cultivatorii au fost trimiși să aștepte trei ani, iar acum subvenția apare în documente, dar ei sunt avertizați că s-ar putea să n-o primească.

Asociația descrie și cum arată ultimii ani. În 2024 seceta a afectat peste 60% din suprafețele semănate. În 2025 înghețurile târzii au lovit circa 65% din suprafețe și au adus pierderi de peste 65 de milioane de lei. Costul de cultivare a urcat de la aproximativ 35.000 la 43.000 de lei pe hectar, iar suprafața cultivată a scăzut de la peste 30.000 de hectare, acum zece ani, la 8.300 în 2026.

Ce înseamnă 40 de milioane împărțite la hectare

Aici ajută aritmetica. Împărțit la 8.300 de hectare, sprijinul ar însemna aproximativ 4.819 de lei pe hectar. Costul de 43.000 de lei declarat de asociație ar fi acoperit în proporție de 11,2%. La cei 37 de producători, media ar fi de circa 1,08 milioane de lei pe fermă, adică în jur de 224 de hectare fiecare.

Costul a crescut cu 22,9% față de cei 35.000 de lei de acum câțiva ani. Subvenția cerută ar compensa mai puțin de jumătate din această creștere: 8.000 de lei în plus pe hectar, față de 4.819 de lei sprijin.

Pentru marjă avem nevoie de un venit. Un material Logos Press folosește, pentru recolta din 2025, un randament anunțat de 50 de tone la hectar și un preț contractual de 1.000 de lei pe tonă. Sunt cifre dintr-un alt an și dintr-o altă sursă decât costul de 43.000 de lei, așa că rezultatul de mai jos este un exemplu, nu o contabilitate a fermelor:

• venit: 50 t x 1.000 lei = 50.000 de lei pe hectar;
• cost: 43.000 de lei pe hectar;
• marjă înainte de subvenție: 7.000 de lei pe hectar;
• marjă cu subvenția: 11.819 lei pe hectar, cu 69% mai mult.

Cu alte cuvinte, 4.819 de lei nu salvează o fermă care pierde, dar schimbă mult o fermă care abia iese pe zero. Și numai în anul în care recolta vine. Într-un an cu îngheț ca în 2025, marja de 7.000 de lei dispare, iar 4.819 de lei pe hectar rămân o fracțiune din pierdere. Cei 65 de milioane de lei pierduți în 2025 sunt cu 25 de milioane peste suma cerută acum: subvenția ar acoperi 61,5% dintr-o singură pagubă ca aceea.

Ce arată cifrele despre sector

Sursele nu se potrivesc la suprafață, iar diferența trebuie spusă. APSZM vorbește de 8.300 de hectare în 2026. Logos Press scrie de circa 11.000 de hectare pentru recolta din 2025 și de o speranță a Ministerului Agriculturii ca suprafața să rămână la 11.000 - 12.000 de hectare. Pe de altă parte, un alt material al aceleiași publicații spune că suprafața a scăzut de la 24.000 la 11.000 de hectare în cinci ani, iar volumul procesat, de la 1 milion la 300.000 de tone în 2024. Orice cifră am lua, direcția este aceeași: în jos.

La 8.300 de hectare, cu 50 de tone pe hectar, sfecla ar însemna circa 415.000 de tone, dacă recolta ar veni întreagă (calcul al nostru). Fabricile, doar două în țară, depind de această materie primă. Un hectar mai puțin înseamnă o fabrică care lucrează mai puțin și plătește costuri fixe pe mai puține tone.

Presiunea vine și din cealaltă parte a lanțului. Am scris că zahărul s-ar scumpi cu 11% dacă TVA urcă de la 8% la 20% și că cele două fabrici au pierdut împreună peste 330 de milioane de lei într-un an. Logos Press notează că în 2025 statul a alocat sectorului circa 50 de milioane de lei, deci cererea de 40 de milioane ar fi sub acel nivel. Aceeași sursă dă prețul angro al zahărului în Moldova la circa 775 de euro pe tonă, față de aproximativ 470 în România, 400 în Germania și 350 în Ucraina, cu o taxă de import de circa 75%.

Cine plătește la final

Există trei variante, și niciuna nu e gratuită.

Prima: statul plătește subvenția. Cei 40 de milioane de lei sunt aproape de 1,99 milioane de euro, o sumă mică în bugetul țării, dar sprijinul cuplat se plătește din fondul agricol, în care fiecare leu trebuie luat de la altă măsură. Un material recent despre sprijinul cuplat pentru carne, de 28,8 milioane de lei, arată cum arată aceeași logică pe alt produs.

A doua: consumatorul plătește prin preț. Cu taxa de import de 75%, sfecla locală nu are concurență externă ieftină, iar cumpărătorul din magazin plătește diferența. Dacă TVA la zahăr urcă la 20%, pachetul ajunge la casă.

A treia: nimeni nu plătește, iar suprafața scade mai departe. Aceasta e varianta care se vede deja în cifre, de la 30.000 la 8.300 de hectare.

Ce urmărești în următoarele două săptămâni

Pentru cititorul din Moldova contează trei lucruri. Dacă guvernul lansează intervenția PD-02 cu calendar de plată, sau doar o promite din nou. Dacă sfecla se alătură efectiv protestelor, ceea ce ar pune încă un grup pe lista celor care cer ajutor în același buget. Și dacă Parlamentul păstrează TVA de 8% la zahăr, pentru că votul decide cât din costul sectorului ajunge pe raft.

Pentru cititorul din diaspora, miza este prețul zahărului de acasă și soarta unei industrii cu fabrici în Moldova. Rămâne de urmărit un singur număr: dacă cei 4.819 de lei pe hectar apar în buget până la mijlocul lunii.