Curentul se scumpește, dar mai puțin decât gazul: ce adaugă seceta și CET-urile la factura de 3,56 lei/kWh

Un consumator casnic din centrul și sudul țării plătește acum 3,56 lei pentru fiecare kilowatt-oră, iar unul din nord 3,95 lei. Cifrele sunt cele citate de NewsMaker, care nu precizează dacă includ TVA. Pe 13 octombrie, la emisiunea „Pe față" de la Moldova 1, directorul ANRE, Alexei Taran, a spus că tariful ar putea crește: „inevitabil o să avem o ajustare". Nu a dat nici data, nici procentul. A spus doar că scumpirea va fi proporțional mai mică decât cele de la gaze și de la căldură.

De ce gazul și seceta ajung în factura de curent

Motivul are două părți. Prima: centralele de termoficare produc și căldură, și electricitate, iar combustibilul lor este gazul. ANRE a scris pe 28 septembrie, când a aprobat noile prețuri, că gazul reprezintă peste 80% din costul total de producție la aceste centrale. De la 1 octombrie, Termoelectrica vinde curentul produs la 4,62 lei/kWh, iar CET-Nord la 5,07 lei/kWh.

A doua: seceta hidrologică din iulie-august, pe care Taran o descrie ca pe un fenomen atipic, care „nu putea fi prognozat" și continuă. Pe piața regională prețurile sunt „ușor în creștere". Pe Nistru, premierul Vasile Tofan a anunțat tot pe 14 octombrie că Ucraina a acceptat să deverseze cu circa 20% mai multă apă de la Novodnistrovsk, o veste bună pentru localitățile care depind de râu, dar care nu schimbă prețul curentului de import.

Cât din curent vine de la CET-uri

Taran spune că centralele de termoficare acoperă aproximativ 15-20% din consumul anual al țării. Restul vine din importuri, surse regenerabile și alte centrale. Aici stă răspunsul la întrebarea „de ce nu cât gazul". Gazul pentru populație s-a scumpit cu 28,8%, de la 20,30 la 26,14 lei/m³, cum am scris pe 28 septembrie. Dar curentul din CET este doar o parte a pachetului din care se face tariful.

Un calcul de ordin de mărime, al nostru, nu o previziune ANRE. Presupunem, ca exemplu, că energia din CET ar costa cu 30% mai mult decât înainte. Dacă ea acoperă 15-20% din consum, costul mediu al energiei cumpărate urcă cu 0,15 × 30 = 4,5% până la 0,20 × 30 = 6%. Factura mai conține rețeaua și furnizarea, deci efectul pe ea ar fi mai mic. Dacă și importul regional se scumpește, numărul urcă. De aceea am luat trei variante, nu una.

Ce înseamnă pe factură

Luăm un consum de 150 kWh pe lună, un exemplu, nu o medie oficială, și tarifele de azi din sursa citată.

La +10%, diferența este de 53,40 lei pe lună în centru și sud, adică 640,80 lei pe an, și de 59,25 lei pe lună în nord, adică 711 lei pe an. Dacă tariful din sursă nu are TVA, factura finală este cu 20% mai mare în toate rândurile, iar diferența la fel. Un tarif mai mare nu apasă la fel pe toți: cine se încălzește cu aparate electrice, în loc de gaz sau căldură centralizată, consumă mult peste 150 kWh iarna și simte scumpirea de câteva ori mai tare.

Când ar putea veni și cine decide

Procedura are etape. ANRE aprobă mai întâi prețul curentului pe care Energocom îl vinde furnizorilor. Apoi furnizorii cer ajustarea tarifelor, iar cererile se examinează cu transparență decizională. Taran vorbește de la câteva săptămâni până la două luni. Ultima modificare a fost pe 31 martie și a fost o ușoară reducere. Întrebat dacă scumpirea vine până la sfârșitul anului, nu a dat un termen.

Pentru cititor, concluzia practică e simplă: nu există încă o decizie, deci nu există o cifră oficială. Cifra apare când ANRE publică proiectul de decizie, iar în acel moment se poate compara cu tabelul de mai sus. Pentru cei care trimit bani acasă, partea importantă este că iarna aceasta gazul și căldura s-au scumpit deja din 1 octombrie, iar curentul ar putea urma. Cum cumpără Energocom energia, citește în articolul despre prețul curentului la București și tariful Energocom.