Peste 1,17 miliarde de euro în numerar fără sursă cunoscută: de 2,6 ori remitențele unui trimestru

Un număr din raportul BNM despre conturile internaționale nu are explicație în date: peste 1,17 miliarde de euro, în numerar valutar, au intrat în patrimoniul gospodăriilor în primul semestru din 2026. Banca Națională scrie că, potrivit relatării Bani.md, sunt „intrări informale de numerar în valută", iar tranzacțiile care au generat banii „nu sunt cunoscute din sursele de date disponibile". BNM nu spune că ar fi bani ilegali și nici noi nu o facem. Întrebarea utilă pentru cititor este alta: cât de mare e suma și pe ce se vede în economia lui.

Cât înseamnă 1,17 miliarde de euro

Banca Națională compară suma cu remitențele: este de 2,6 ori mai mare decât transferurile personale dintr-un trimestru, care în al doilea trimestru au fost de 450,4 milioane de euro. Verificăm: 1.170 împărțit la 450,4 dă 2,60. La cursul oficial de 20,0981 lei pentru un euro, suma înseamnă peste 23,5 miliarde de lei.

Cifrele din prima coloană vin din indicatorii monetari BNM din august: M3 de 203.119 milioane de lei și depozite de 149.746 milioane. Procentele sunt calculul nostru și compară o variație pe șase luni cu stocuri la o dată. Arată ordinul de mărime, nu o pondere exactă.

Încă o scară: datoria externă brută era de 10.423,6 milioane de euro, adică 56,9% din PIB. De aici rezultă un PIB de circa 18,3 miliarde de euro, iar suma de 1,17 miliarde ar fi 6,4% din el. Este tot calculul nostru, din raportul BNM.

Cum se citește față de remitențe

Remitențele oficiale cresc repede. În prima jumătate a anului, transferurile nete au fost de 967,1 milioane de dolari, cu 25,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, iar în iulie au ajuns la 189,45 milioane de dolari, față de 153,37 milioane în iulie 2025. Peste 80% din bani vin în euro.

Suma informală nu e adunată la remitențe: BNM o tratează separat, ca modificare a activelor gospodăriilor (numerar și depozite). Nu știm dacă e vorba de salarii aduse acasă în buzunar, de economii din străinătate, de vânzări plătite în valută sau de altceva. BNM spune doar că sursa concretă nu a fost identificată. Orice explicație mai precisă ar fi speculație.

Ce ar schimba pentru un cititor din Moldova

Numerarul din casă nu apare în depozite, deci nu finanțează credite. Dacă o parte din el ajunge în bănci, efectul e direct. Un exemplu ilustrativ, nu o prognoză: dacă 10% din sumă, adică 117 milioane de euro (circa 2,35 miliarde de lei), intră în depozite, ar fi o creștere de 1,6% a depozitelor totale. Pentru comparație, depozitele în valută au crescut în august cu 1,4% într-o lună, iar în lei cu 0,2%.

• Leul. Euro păstrat în numerar nu cere lei. Când e cheltuit în țară, cineva îl schimbă, iar cererea de lei apare. Cursul de 20,0981 lei pentru un euro nu arată o presiune, dar o parte a ofertei de valută rămâne în afara datelor BNM.
• Inflația și dobânda. BNM decide după datele pe care le vede. Rata de bază este de 9,00%, iar inflația din septembrie de 8,60%, deci dobânda reală este de doar 0,4 puncte. Dacă o parte din consumul alimentat cu valută nu e măsurată, BNM citește cererea mai slab decât este.
• Balanța externă. În același raport, deficitul de cont curent a fost de 886,4 milioane de euro în trimestrul II, adică 20,2% din PIB trimestrial. Intrările informale nu intră în acest deficit și nu îl acoperă în statistică.

Ce rămâne neclar

Raportul nu spune cum s-a distribuit suma pe luni și nici cine deține numerarul. Nu avem de unde ști cât se va muta în bănci. Când BNM va publica datele pentru trimestrul III, primul lucru de urmărit este dacă linia aceasta crește din nou la fel de mult, sau se întoarce în depozite. Acolo se vede dacă a fost un salt de o dată sau un obicei al gospodăriilor.

Pentru un moldovan din diaspora care își trimite banii pe SEPA, mesajul practic este simplu: transferul oficial rămâne cel care apare în statistică și îți ține în regulă documentele. Suma neexplicată mărește doar incertitudinea cu care BNM citește cât se cheltuiește în țară.