Insolvența nu mai anulează sechestrul penal: Curtea Constituțională fixează regula pentru creditori

Când un debitor intră în insolvență, dar bunurile lui sunt sub sechestru într-un dosar penal, cine are ultimul cuvânt: instanța de insolvabilitate sau procurorul? Curtea Constituțională a răspuns joi, 22 octombrie, în Hotărârea nr. 13: sechestrul penal nu dispare de drept odată cu insolvența, iar eliberarea bunurilor se cere organului competent potrivit Codului de procedură penală.

Ce a hotărât Curtea

Curtea a declarat neconstituțională o omisiune legislativă, nu textul unui articol. Potrivit hotărârii, nici Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, nici Codul de procedură penală nu spun trei lucruri: ce efect are începerea procedurii de insolvabilitate asupra sechestrului penal pus pe bunurile debitorului, cine are competența să aplice sechestrul penal asupra bunurilor din masa debitoare după aceea și cum se reexaminează dacă sechestrul mai trebuie menținut. Omisiunea contravine articolelor 20, 46, 23 și 54 din Constituție, scrie Curtea.

Problema vine din articolul 75 alineatul (1) litera d) din Legea insolvabilității. El prevede că sechestrele puse înainte de începerea procedurii „se anulează de drept”, iar cele de după se aplică numai de instanța de insolvabilitate. Curtea notează că textul nu face nicio excepție, deci, citit literal, ar cuprinde și sechestrele din procesul penal, care urmăresc alte scopuri decât plata creditorilor.

Regula până la o lege nouă

Parlamentul nu a modificat încă legile. Până o face, Curtea a fixat trei reguli, valabile indiferent dacă sechestrul penal a venit înainte sau după insolvență:

• începerea insolvenței nu anulează de drept sechestrul penal;
• insolvența nu este un motiv pentru a scoate bunurile de sub sechestrul pus în vederea confiscării speciale sau extinse;
• dacă sechestrul asigură repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă, plata amenzii sau a cheltuielilor de judecată, organul competent potrivit Codului de procedură penală decide printr-o hotărâre motivată, la cererea administratorului insolvabilității, a lichidatorului sau a altei persoane ale cărei drepturi patrimoniale sunt afectate. Bunurile se eliberează dacă, din cauza insolvenței, nu mai este nevoie să rămână sub sechestru.

Pe scurt: pentru bunurile vizate de confiscare, sechestrul rămâne. Pentru restul, un administrator sau un creditor trebuie să ceară, iar cererea se judecă după regulile penale.

Cine a deschis dosarul

Sesizarea nr. 215g/2025 a fost înregistrată la 9 octombrie 2025. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Olga Babără, în interesele „Moldindconbank” SA, parte în dosarul nr. 10-1117/2025, aflat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Pagina Curții arată că excepția a fost admisă și neconstituționalitatea declarată. Completul a fost format din judecătorii Liuba Șova (președinte de ședință), Sergiu Litvinenco, Ion Malanciuc, Viorica Puica și Nicolae Roșca.

Ce schimbă pentru un cititor

• Pentru un creditor al unei firme în insolvență (bancă, furnizor, angajat), bunurile sechestrate penal nu sunt eliberate automat. Trebuie o cerere și o hotărâre motivată a organului competent.
• Pentru un administrator al insolvabilității sau un lichidator, un bun aflat sub sechestru penal nu se eliberează fără acea hotărâre.
• Pentru o firmă cu bunuri sechestrate într-un dosar penal, începerea insolvenței nu este în sine un motiv de eliberare.

Hotărârea nu spune cât durează judecarea unei asemenea cereri și nu pune un termen pentru Parlament. Curtea scrie doar că va emite o adresă către legislativ pentru remedierea omisiunii.

Când se aplică

Hotărârea este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării, 22 octombrie 2026, și se publică în Monitorul Oficial. Regulile provizorii rămân valabile până când Parlamentul modifică legile.