Combustibilii scumpi umflă deficitul comercial al Moldovei la 4,42 miliarde de euro, iar exportul scade

La fiecare 100 de euro de marfă cumpărată din afară, Moldova a încasat din export doar 33,6 euro în primele opt luni din 2026. În ianuarie-august, exporturile au fost de 2.239,4 milioane de euro, iar importurile de 6.660,9 milioane, arată datele Biroului Național de Statistică publicate pe 15 octombrie. Diferența, 4.421,5 milioane de euro, e deficitul comercial: cu 6,0% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.

Luna august: exportul scade, importul rămâne sus

În august exporturile au scăzut cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% față de august 2025. Importurile au scăzut și ele față de iulie, cu 4,7%, dar au rămas cu 7,0% peste nivelul de anul trecut. Deficitul lunar de 549,0 milioane de euro e cu 71,1 milioane (14,9%) mai mare decât în august 2025. Gradul de acoperire a importului prin export a fost în august de 32,8%, calculul nostru din cifrele de mai sus, sub media pe opt luni.

Ce arată cele opt luni

Cifra de ansamblu ascunde o diferență între ce produce țara și ce doar trece prin ea. Exporturile de mărfuri autohtone au fost de 1.795,3 milioane de euro (80,2% din total, plus 12,8%), iar reexporturile de 444,1 milioane (19,8%, minus 2,9%). Cu alte cuvinte, creșterea exportului vine din ce se cultivă și se fabrică aici.

Pe produse, conform BNS, oleaginoasele au ajuns la 15,6% din export (plus 21,4%), cerealele la 12,1% (plus 48,8%), legumele și fructele la 10,8% (plus 15,9%). Mașinile și aparatele electrice, a doua categorie ca mărime cu 13,8%, au scăzut cu 6,0%. Piața principală rămâne România, cu 29,9% din export, urmată de Turcia (11,0%), Italia (9,9%) și Cehia (7,7%). Uniunea Europeană ia 66,6% din export și furnizează 53,6% din import.

De unde vine deficitul: combustibilii

Pe partea de import, produsele petroliere cântăresc 10,2% și au crescut cu 26,8% în valoare față de ianuarie-august 2025. Gazele au 9,5% din import, cu un plus de 10,4%. Potrivit calculului Realitatea.md, produsele petroliere, gazele și energia electrică împreună fac aproape 24% din importuri, circa 1,59 miliarde de euro. BNS dă valoarea, nu separă cât din creștere vine din preț și cât din cantitate, deci nu putem spune cât din plusul de 26,8% e doar scumpire. Se vede totuși că factura la combustibili crește mai repede decât exportul de mărfuri care o plătește.

Pe drum se duce aproape tot comerțul: transportul rutier are 77,2% din export și 78,0% din import.

Cât înseamnă în lei

La cursul oficial BNM din 15 octombrie, 1 euro are 20,0927 lei. Cu acest curs, ca ordin de mărime, deficitul de 549,0 milioane de euro din august echivalează cu circa 11,0 miliarde de lei, iar cel din opt luni cu aproximativ 88,8 miliarde. Pe zi, deficitul pe opt luni înseamnă 18,2 milioane de euro (243 de zile), adică în jur de 366 de milioane de lei. Conversia e a noastră: mărfurile s-au plătit la cursurile din fiecare lună, nu la cel de azi.

Pentru cititorul din diaspora, cifra contează printr-un mecanism simplu: importul de combustibili și bunuri se plătește în euro și dolari, iar o parte din acești bani vine din transferurile trimise acasă. Cursul oficial de azi, 17,9640 lei pe dolar și 3,7641 lei pe leul românesc, nu arată presiune bruscă. Din datele de azi nu putem spune însă cât din deficit a fost acoperit de remitențe sau de investiții: BNS publică doar comerțul cu mărfuri, iar balanța de plăți vine de la BNM, cu altă întârziere.

Ce urmează

Cifrele pentru ianuarie-august sunt preliminare, iar BNS exclude din ele raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender. Următorul comunicat, pentru luna septembrie, arată dacă scăderea exportului din august a fost o lună slabă după recolta de vară sau începutul unui trend. Cerealele și oleaginoasele, care au dus exportul pe plus, se vând în volume mari după recoltă, deci septembrie și octombrie sunt lunile în care se vede dacă acoperirea de 33,6% se menține.