Exporturile Moldovei cresc cu 11,7% în șapte luni, dar deficitul comercial ajunge la 3,87 miliarde de euro

Pentru fiecare euro de marfă pe care Moldova îl vinde peste hotare, cumpără de aproape trei. În ianuarie-iulie 2026, exporturile au fost de 1.969,9 milioane de euro, iar importurile de 5.842,2 milioane, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pe 14 septembrie. Diferența, 3.872,3 milioane de euro, înseamnă cam 18 milioane de euro pe zi. Exportul acoperă 33,7% din import.

Cifrele din iulie și din primele șapte luni

Procentele compară cu aceeași perioadă din 2025. Vestea bună e pe cumulat: exportul crește mai repede decât importul, iar gradul de acoperire a urcat cu 1,4 puncte procentuale. Vestea mai puțin bună e luna iulie luată singură, când importurile au accelerat la plus 10,6% și deficitul lunar a crescut cu 12,4%. Exporturile de mărfuri produse în țară au urcat cu 15,6%, la 1.568,4 milioane de euro, în timp ce reexporturile au scăzut cu 1,3%. Creșterea vine deci din ce se produce aici.

Ce se vinde: grâne și semințe în sus, băuturi în jos

Semințele oleaginoase sunt primul produs de export, cu 14,8% din total și un plus de 21,9%. Cerealele au urcat de 1,7 ori și au ajuns la 11,4% din export. Legumele și fructele fac 10,9%, cu 18,3% peste anul trecut, iar uleiurile vegetale au crescut de 2,3 ori. Mașinile și aparatele electrice țin 14,4%, în scădere cu 2,2%.

Un singur rând mare e pe minus: băuturile, categoria în care intră vinul, cu 5,3% din export și o scădere de 10,2%. Pentru o țară care își face reclamă cu vinul, e cifra de urmărit la următoarele comunicate.

O observație de bun-simț despre structura aceasta. Un export sprijinit pe cereale și semințe depinde de ploaie și de prețurile de la bursă. Într-un an secetos, aceleași rânduri care acum împing totalul în sus îl trag în jos la fel de repede.

Cui vinde Moldova: 65,3% merge în UE

Țările Uniunii Europene au cumpărat mărfuri de 1.287,3 milioane de euro, adică 65,3% din export, cu 10,4% mai mult decât în 2025. România singură ia 28,3%, echivalentul a 555,8 milioane de euro. Urmează Turcia cu 12,1%, Italia cu 10,1%, Cehia cu 8,0%, Ucraina cu 7,3% și Germania cu 5,4%, unde livrările au crescut de 1,7 ori. Țările CSI mai înseamnă 6,6% din export.

La import, România este tot prima, cu 23,2% și 1.356,0 milioane de euro, urmată de China cu 14,2%, Ucraina cu 9,2% și Germania cu 6,9%.

Factura de energie se vede în import

Gazul natural face 9,9% din importuri, produsele petroliere 9,7%, iar energia electrică 3,9%. Împreună, aproape un sfert din tot ce cumpără țara din afară, adică în jur de 1,4 miliarde de euro în șapte luni. Importul de produse petroliere a crescut cu 25,2%, iar cel de gaz cu 9,3%.

Aceeași scumpire apare la pompă și în factură. În august, carburanții erau cu 28,0% mai scumpi decât cu un an înainte, iar energia electrică cu 23,7%, arată indicele prețurilor de consum. Moldova nu are cum să reducă repede rândurile acestea din import. Poate doar să cumpere mai ieftin sau să consume mai puțin.

Ce înseamnă pentru leu și pentru banii trimiși acasă

Un deficit de 3,87 miliarde de euro trebuie plătit în valută. La cursul oficial din 21 septembrie, 20,1211 lei pentru un euro, sunt aproape 78 de miliarde de lei. Exportatorii nu aduc atâta valută. O aduc, în bună parte, oamenii.

Datele BNM despre piața valutară, publicate pe 21 septembrie, arată mecanismul. În ianuarie-august, persoanele fizice au vândut net valută de 2.421,5 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în 2025, iar firmele au cumpărat net 2.550,0 milioane. În august, oferta oamenilor a acoperit 110,3% din cererea firmelor, iar BNM a cumpărat net 19,0 milioane de euro de pe piață. Din valuta vândută de persoane fizice, 69,1% a fost euro.

Dacă trimiți lunar bani acasă din Italia, Franța sau Germania, ești parte din această ofertă. Euro schimbați de familia ta sunt cei cu care importatorul plătește motorina și gazul. Cât timp fluxul acesta ține, leul moldovenesc stă pe loc, în ciuda deficitului: în august, cursul oficial s-a mișcat într-un interval de sub patru bani, între 20,0541 și 20,0917 lei pentru un euro. Un leu stabil înseamnă că cei 500 de euro trimiși valorează cam aceiași lei de la o lună la alta. Prețurile din magazin cresc însă cu 7,0% pe an, deci aceiași lei cumpără mai puțin.

Următorul comunicat BNS, cu datele pe august, arată dacă accelerarea importurilor din iulie a fost un accident sau începutul facturii de iarnă.