PIB-ul Moldovei a crescut cu 0,9% în trimestrul II: exporturile trag în sus, construcțiile și IT-ul în jos

0,9%. Atât a crescut economia Republicii Moldova în trimestrul II din 2026 față de același trimestru din 2025, potrivit estimării publicate de Biroul Național de Statistică pe 14 septembrie. Pe tot semestrul, plusul este de 0,6%. În bani, PIB-ul trimestrului a fost de 88.328 de milioane de lei în prețuri curente, circa 4,4 miliarde de euro la cursul oficial BNM din 21 septembrie, iar al semestrului de 165.780 de milioane de lei.

Seria ajustată sezonier arată plus 0,8% față de anul trecut și plus 1,4% față de trimestrul I. Economia s-a mișcat deci în primăvară, după un început de an aproape de zero. Departe de o creștere care să se simtă în buzunar.

Cine a tras în sus și cine în jos

Două lucruri sar în ochi. Sectorul de informații și comunicații, ramura cu cele mai mari salarii din țară, a scăzut cu 7,9% și a luat singur 0,6 puncte din creștere. Iar construcțiile au pierdut 7,5%. Comerțul, cea mai mare ramură, cu 14,8% din PIB, a stat practic pe loc: plus 0,6%. Impozitele nete pe produse au adus 0,8 puncte procentuale, aproape cât toată creșterea.

Exporturile au salvat trimestrul

Pe partea de cheltuieli, tabloul e și mai limpede. Exporturile au crescut în volum cu 13,6% și au contribuit cu 4,1 puncte procentuale. Importurile, plus 4,7%, au scăzut din rezultat 2,9 puncte. Consumul gospodăriilor, care înseamnă 81,4% din PIB, a urcat cu doar 1,2%. Investițiile în capital fix au crescut cu 3,2%, iar consumul administrației publice cu 1,8%.

O economie în care consumul face patru cincimi din PIB nu poate crește serios cât timp oamenii cumpără doar cu 1,2% mai mult. Despre partea de comerț am scris separat, în articolul despre exporturile și deficitul comercial din primele șapte luni.

Iulie: industria continuă să crească

Primul indicator pentru trimestrul III a apărut chiar pe 21 septembrie. Producția industrială a fost în iulie cu 7,1% peste iulie 2025 pe seria brută, arată BNS: industria prelucrătoare plus 6,2%, sectorul energetic plus 18,0%, industria extractivă plus 20,5%. Pe ianuarie-iulie, plusul este de 7,7%. Industria rămâne deci partea sănătoasă a tabloului. Doar că industria prelucrătoare face 8,3% din PIB, prea puțin ca să compenseze singură un consum slab.

Ce înseamnă pentru salariul și pentru rata ta

Salariul mediu brut a fost în trimestrul II de 16.895,7 lei, vreo 840 de euro la cursul de azi, cu 9,2% peste anul trecut, potrivit comunicatului BNS despre câștigul salarial. După inflație rămâne un plus real de 2,3%. Media ascunde o ruptură: în sectorul privat salariul a crescut cu 10,2%, la 17.910,4 lei, iar la stat cu 5,1%, la 13.827,3 lei. Din cele două cifre ale BNS, nominală și reală, rezultă o inflație anuală medie de aproximativ 6,7% în trimestrul II. Calculul meu: un bugetar cu plus 5,1% a pierdut în jur de 1,5% din puterea de cumpărare. În IT media e de 41.009,6 lei, în agricultură de 10.830,3 lei.

Aici e nodul. Pe 17 septembrie, Banca Națională a urcat rata de bază la 9,00% și a invocat, pe lângă prețurile la energie și alimente, cererea internă alimentată de creșterea veniturilor populației. Datele BNS arată o cerere care abia se mișcă. Banca se uită la inflația de 6,96% din august, peste țintă, și la tarifele care urmează. Economia reală primește însă credite mai scumpe exact când crește cu sub 1%.

Pentru tine, concret: dacă ai un credit cu dobândă variabilă sau vrei unul ipotecar, banii se scumpesc într-o economie care nu îți promite măriri de salariu peste inflație, mai ales la stat. Dacă lucrezi afară și te gândești la întoarcere, cifrele spun unde sunt locurile plătite, în energie, în finanțe și în IT, deși IT-ul tocmai a avut un trimestru prost, și unde nu: în agricultură și în HoReCa, cu 11.723,2 lei brut.

Următoarea ședință de politică monetară a BNM este pe 5 noiembrie. Până atunci vin inflația pe septembrie, în care intră și tariful nou la gaz, și comerțul exterior pe august.