Compensații la energie: 2,5 miliarde de lei acoperă cu 8,7% mai multe gospodării, gazul e cu 81% mai scump

Finanțele au 2,5 miliarde de lei pentru compensațiile la energie din iarna care vine. Ministra Victoria Belous spune, după Moldpres, că suma optimă ar fi de 3 miliarde și că Guvernul caută granturi de la parteneri, pentru că în 2026 toate compensațiile se plătesc din veniturile țării. Între cele două cifre stă întrebarea pe care o pune fiecare gospodărie: intru sau nu în listă, și cât mă costă ce rămâne după ajutor.

Ce cumpără 2,5 miliarde, față de iarna trecută

Iarna trecută, 605.538 de gospodării din cele 783.000 care au aplicat au primit compensații, cu un buget de 2,3 miliarde de lei. Împărțit, asta înseamnă 3.798 de lei pe gospodărie pentru sezon, adică 188 de euro la cursul BNM de azi, 20,1512 lei pentru un euro. Cu un sezon înainte bugetul fusese de 1,5 miliarde, deci 800 de milioane mai puțin, adică un salt de 53%.

Dacă păstrăm media de anul trecut, exercițiu făcut de noi, nu o promisiune a Guvernului, bugetul de azi se traduce astfel:

Cu 2,5 miliarde pot fi acoperite cu 8,7% mai multe gospodării decât anul trecut, dacă rămâne media de atunci. Cu 3 miliarde s-ar acoperi aproape tot grupul care a aplicat atunci: 783.000 de cereri, la media de anul trecut, costă 2,97 miliarde. Asta nu înseamnă că toți aplicanții vor intra, pentru că anul trecut 23% dintre ei au fost respinși. Înseamnă că 3 miliarde este suma la care lista poate deveni cu adevărat largă, iar 2,5 miliarde este suma la care Guvernul ar trebui să aleagă.

Gazul a urcat de nouă ori mai mult decât bugetul

Bugetul urcă cu 8,7% față de iarna trecută. Gazul a urcat de la 14,42 lei în august la 26,14 lei de la 1 octombrie, adică 81,3%. ANRE explică saltul prin costul de procurare, care a ajuns la 17.050 de lei pentru 1.000 m³, de la 12.150, potrivit comunicatului agenției. Gazul din listă nu cade însă egal peste toți: anul trecut 169.000 dintre gospodăriile compensate, 28%, se încălzeau cu gaz. Alte 287.000 ardeau lemne sau cărbune și 106.134 erau la termoficare.

Aici contează forma ajutorului. Anul trecut plafonul a fost de 1.000 de lei pe lună pentru gaz, electricitate și căldură, și de 800 pentru combustibil solid, iar 53% dintre beneficiari au primit maximul. Moldpres nu spune dacă plafoanele rămân la fel în iarna aceasta, deci nu putem calcula efectul exact. Regula generală se poate spune totuși fără cifre noi: când ajutorul are plafon, o scumpire nu mai crește ajutorul la cei care l-au atins, iar diferența rămâne pe factura gospodăriei. La o treaptă de 81%, pentru cine consumă mult gaz și e deja la maxim, aceea este exact partea care doare.

Cât încape în buget

Raportul pe prima jumătate a anului, aprobat azi de Guvern, arată venituri de 63,3 miliarde de lei și cheltuieli de 71,1 miliarde, deci un deficit de 7,8 miliarde, 2,00% din PIB. Datoria de stat era de 142,8 miliarde la 30 iunie, 36,9% din PIB, cu 10,0 miliarde mai mult decât la sfârșitul lui 2025. Deficitul a fost finanțat cu 5,1 miliarde din titluri emise în țară și cu 4,2 miliarde din împrumuturi externe.

Pe scara acestui buget, compensațiile nu sunt o sumă care răstoarnă ceva, dar nu sunt nici mici. 2,5 miliarde înseamnă 3,5% din cheltuielile unui semestru. Jumătatea de miliard în plus până la 3 miliarde ar adăuga 6,4% la deficitul semestrial de 7,8 miliarde, iar 0,7 miliarde, până la 3,2, ar adăuga 9,0%. În euro, diferența este de 25-35 de milioane. Cine vrea lista mai largă fără granturi trebuie să găsească banii în altă parte din buget sau în împrumut, într-un an în care datoria urcă deja.

Ce se vede din stocuri și din importuri

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus azi că țara este în stare de urgență în energie din 26 septembrie. Benzina din stoc ajunge pentru circa 30 de zile, motorina pentru 10. Din curentul consumat, 33% vine din producție proprie, mai ales regenerabilă, 32% din Ucraina și 35% din România. Cotația TTF era azi-dimineață la 69 de euro/MWh, în scădere față de ziua dinainte, iar depozitele europene de gaz sunt pline în proporție de 71%, față de o medie de 87% pe cinci ani.

Un TTF de 69 de euro este cu mult peste ce a stat la baza tarifului de 20,30 lei din septembrie, dar sub 83 de euro, cât cita Guvernul acum o săptămână. O scădere durabilă a gazului european ar ușura presiunea pentru un al treilea tarif în iarnă. Stocurile mici în Europa spun însă că piața poate urca iar, pentru că are puțină rezervă dacă iarna vine devreme.

Ce înseamnă pentru un cititor din Moldova

Dacă încălzești cu gaz sau cu curent, pune în planul iernii varianta în care ajutorul nu acoperă diferența. Cu plafoane de tipul celor din 2025, o gospodărie care a atins maximul nu primește mai mult când gazul costă mai mult.

Dacă ai rude acasă și trimiți bani pentru facturi, calculul se schimbă mai puțin din cauza compensației și mai mult din cauza tarifului: un metru cub costă acum cu 11,72 lei mai mult decât în august. La 100 de metri cubi pe lună, cifră luată ca exemplu, asta înseamnă 1.172 de lei în plus pe lună, circa 58 de euro. Consumul real diferă de la o casă la alta.

Ce urmărim în continuare: dacă Guvernul găsește granturile și anunță o sumă finală de 3 miliarde sau mai mult, și dacă plafoanele lunare rămân la 1.000 și 800 de lei. Fără răspunsul la aceste două întrebări nu se poate spune câți dintre cei 783.000 de aplicanți de anul trecut vor primi ajutor, nici cât de mult.