Analize

Moldovenii au 97 de miliarde de lei în bănci și 66,9 miliarde datorii: la 9%, dobânda nu cade la fel pe toți

Economiile populației sunt 26,5% din PIB, datoriile 18,3%. Calculul nostru arată ce aduce și ce costă fiecare punct de dobândă și cine rămâne pe pierdere.

de Roman Onta4 min de citit
Alee pavată între bănci verzi și copaci în Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău
Foto: Tomasz Bladyniec / Wikimedia Commons, CC BY 4.0

La sfârșitul lui iunie, populația Republicii Moldova avea aproape 97 de miliarde de lei în economii, 26,5% din PIB, și datora 66,9 miliarde de lei, 18,3% din PIB. Cifrele le-a prezentat economistul Veaceslav Ioniță pe 16 octombrie, după Bani.md. Economiile sunt de 1,45 ori mai mari decât datoriile, o diferență de 30,1 miliarde de lei. Între cele două sume, BNM a ridicat pe 17 septembrie rata de bază la 9%.

Ce e în cele două sume

Din economii, 93,6 miliarde de lei (96,5%) sunt depozite bancare, 3,4 miliarde sunt instrumente nebancare, iar titlurile de stat, cu 978 de milioane de lei, au crescut cu 50,4% într-un an. Din datorii, 51,2 miliarde sunt credite bancare și 15,6 miliarde vin din sectorul nebancar. Raportat la PIB, îndatorarea a urcat de la 12,1% în 2023 la 14,2% în 2024, la 17,2% în 2025 și la 18,3% acum. Economiile erau 22,2% din PIB în 2022 și sunt 26,5%.

Datoriile cresc mai repede decât economiile: 6,2 puncte de PIB în trei ani, față de 4,3 puncte de economii în patru. Încă o rezervă: același articol notează, după Ioniță, că aproximativ jumătate din economii stau acasă, în numerar, mai ales în valută. Cele 97 de miliarde sunt deci doar partea care se vede în statistică.

Calculul nostru: un punct de dobândă

Dacă băncile ar muta dobânzile la depozite și la credite exact cu cât mută BNM, un punct procentual înseamnă 936 de milioane de lei pe an în plus pentru deponenți (1% din 93,6 miliarde) și 512 milioane în plus pentru debitorii bancari (1% din 51,2 miliarde). Diferența, 424 de milioane, ar rămâne în favoarea populației luată ca întreg. De la 5% la 9% sunt patru puncte, adică tavanul teoretic de 3,74 miliarde de lei câștig pe depozite și 2,05 miliarde cost pe credite.

E un tavan, nu o prognoză. Depozitele se reînnoiesc cu întârziere, o parte sunt în valută, unde rata BNM contează mai puțin, iar contractele de credit au dobânzi fixe sau variabile după cum au fost scrise. Calculul arată doar ordinul de mărime: luată ca întreg, populația nu pierde din creșterea dobânzii.

De ce totalul nu liniștește pe nimeni

Cei 97 de miliarde și cele 66,9 nu au același proprietar. Statistica nu spune câte dintre familiile cu credit au și depozit. Cine are 200.000 de lei la bancă și nu datorează nimic câștigă. Cine plătește rate pentru un telefon, o mașină sau o mică afacere pierde, iar nimic din depozitul vecinului nu intră în rata lui.

Pierderea se vede la creditele de consum, care au crescut rapid. Potrivit Logos Press, în trimestrul II s-au împrumutat 8,4 miliarde de lei, cel mai mult într-un trimestru, iar dobânda medie la creditele de consum a coborât de la 16,4% în 2023 la 10,7%. Raportul BNM de stabilitate arată că creditele noi de consum au fost de 5.119,7 milioane de lei, cu 16,2% peste anul trecut, iar 78,2% dintre creditele noi către persoane fizice aveau rata sub 40% din venit.

Un exemplu al nostru, cu numere alese de noi: un credit de 100.000 de lei pe 36 de luni la 10,7% costă 3.260 de lei pe lună. La 12,2%, adică 1,5 puncte în plus, costă 3.331 de lei, cu 71 de lei mai mult pe lună și 2.567 de lei în plus pe toată perioada. Pentru cine are contract cu dobândă fixă, nu se schimbă nimic. Pentru cine are dobândă variabilă sau ia un credit nou, se schimbă de acum.

Dobânda reală: 0,4 puncte

BNS a publicat inflația din septembrie: 8,6% într-un an, cu 1,7% într-o singură lună, din care aproximativ 1,1 puncte vin din gaz. Rata de bază de 9% înseamnă o dobândă reală de 0,4 puncte (9,0 minus 8,6). Pentru deponent, asta e aproape zero, cu condiția ca banca să-i dea rata de bază, ceea ce rar se întâmplă integral. Pentru debitor, dobânda reală e mai mare, pentru că rata lui e peste cea de bază.

Pe 17 septembrie, banca centrală a motivat creșterea prin presiuni din partea ofertei și a cererii, cu salarii nominale cu 12,0% mai mari în trimestrul II. Economistul Adrian Lupușor a numit măsura, după Europa Liberă, o "pastilă amară" necesară pentru a evita o inflație de 9-10%.

Ce urmărești până pe 5 noiembrie

BNM se reunește din nou pe 5 noiembrie. Până atunci, de la bancă poți afla trei lucruri concrete: dacă dobânda creditului tău e fixă sau variabilă, de când se aplică noua rată și ce dobândă primești la depozit față de inflația de 8,6%. Cine ține banii în numerar, în lei sau în valută, nu primește nicio dobândă, iar prețurile cresc cu 8,6% pe an.

Mai citește