Știri

Locuințele din Chișinău, de la +33,7% la +3,8% într-un an: ipotecile noi cad cu 22,9% pe trimestru

Indicele BNM al prețurilor locuințelor e 230,5 în trimestrul II, minus 1,1% față de primul. Cu inflația la 8,6%, apartamentul se ieftinește în termeni reali.

de Alex Onta2 min de citit
Alee cu flori, felinare și oameni la plimbare în Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău, vara
Foto: Tomasz Bladyniec / Wikimedia Commons, CC BY 4.0

Indicele BNM al prețurilor locuințelor din Chișinău a fost 230,5 în trimestrul II 2026, cu 1,1% sub cel din trimestrul I și cu 3,8% peste cel de acum un an, potrivit raportului BNM de stabilitate financiară, publicat pe 23 septembrie. Cu un an înainte, același indice crescuse cu 33,7% față de anul precedent. Scumpirea s-a oprit.

De la 222,0 la 230,5

În trimestrul II 2025, indicele (media anului 2019 egală cu 100) era 222,0, cu 4,9% peste trimestrul I și cu 33,7% peste anul precedent. Împărțind 230,5 la 222,0 iese 1,038, adică cei 3,8% din raport. Pentru comparație în euro: prețul median de ofertă în Chișinău urcase atunci de la 104.500 la 107.000 de euro, după aceeași sursă.

Calculul nostru, din cifrele BNM: indicele din trimestrul II 2024 era de circa 166 (222,0 împărțit la 1,337), deci în doi ani prețurile au crescut cu circa 39%, dintre care aproape tot în primul an. Cel de-al doilea an a adus 3,8%, adică sub inflație.

Sub inflație, deci mai ieftin în termeni reali

Inflația anuală a fost de 6,96% în august, după decizia BNM din 17 septembrie, și de 8,6% în septembrie, potrivit BNS. Nu sunt aceleași luni cu trimestrul II, dar sensul e clar: 1,038 împărțit la 1,0696 înseamnă că un apartament s-a ieftinit cu circa 2,9% în termeni reali față de inflația din august. Cine a cumpărat un an în urmă și vinde azi la prețul indicelui nu a ținut pasul cu prețurile.

Creditele ipotecare noi încetinesc

Același raport arată că băncile au dat în trimestrul II credite ipotecare noi de 2.951,8 milioane de lei, cu 5,5% mai puțin decât în trimestrul II 2025 și cu 22,9% mai puțin decât în trimestrul I. Creditele noi de consum au mers în sens invers: 5.119,7 milioane de lei, cu 16,2% mai mult într-un an. În trimestrul II 2025, 71,6% dintre tranzacțiile cu locuințe se făceau cu ipotecă, după BNM, deci când ipotecile scad, scade și cererea.

BNM scrie și despre risc: din creditele noi către persoane fizice, 95,1% aveau un raport credit-garanție sub 80%, iar creditul imobiliar rămâne ramura cu cel mai mare efect asupra capitalului băncilor dacă se înrăutățesc creditele neperformante. Banca centrală descrie sistemul ca având "un nivel adecvat de reziliență", fără semnale de vulnerabilități sistemice.

Ce înseamnă pentru cine vrea să cumpere

Rata de bază a trecut la 9% pe 17 septembrie, iar efectul ei se va vedea în datele din trimestrul III, încă nepublicate. O rată mai mare scumpește ipoteca și ar trebui să țină prețurile aproape de loc. Nu avem date care să arate dacă prețul scade sau doar stă. Pentru un cumpărător, cifra utilă este una singură: într-un an, aceeași locuință a costat cu 3,8% mai mult, nu cu o treime.

Mai citește