Exportul de vin al Moldovei scade cu 5%, la 116,2 milioane de dolari, dar prețurile la sticlă urcă 8%
Moldova a exportat vin de 116,2 milioane de dolari în șapte luni din 2026, cu 5% mai puțin decât anul trecut. Volumul a scăzut 16%, dar sticla s-a scumpit 8%.

Producătorii moldoveni au vândut în străinătate vin de 116,2 milioane de dolari în primele șapte luni din 2026, cu 5% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Volumul a scăzut mai mult, cu 16%, până la 61,5 milioane de litri. Diferența dintre cele două cifre arată exact ce s-a întâmplat pe piață: exportatorii au vândut mai puțin vin, dar l-au vândut mai scump. Datele au fost prezentate la Conferința Națională Vitivinicolă, ediția a XI-a, organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe 25 august la Chișinău.
De ce a scăzut volumul, dar nu și valoarea în aceeași proporție
Prețul mediu la vinul îmbuteliat a urcat 8%, cel la vinul vărsat cu 11%, iar la spumante tot cu 11% pe sticlă. Directorul ONVV, Ștefan Iamandi, a pus scăderea de producție pe seama vremii: anul acesta a adus "temperaturile ridicate, seceta hidrologică, cea mai severă din ultimele trei decenii", care au presat sectorul, potrivit declarațiilor sale de la conferință. Cu mai puține struguri la dispoziție, vinăriile au avut de ales între a vinde mai mult la preț mic sau mai puțin la preț mare, iar cifrele arată că au ales a doua variantă, mai ales la sticlă.
Pe categorii, vinurile liniștite rămân principala marfă la export: 69,5 milioane de dolari din cele 116,2 milioane, pe un volum de 47,8 milioane de litri. Divinul și brandy-ul au adus 34,7 milioane de dolari, cu 22% mai mult decât anul trecut, iar exporturile de divin îmbuteliat au crescut chiar cu 85%. Vinurile licoroase, categoria cea mai mică, au urcat 60% în valoare, la 7,1 milioane de dolari.
Uniunea Europeană cumpără 61% din vinul îmbuteliat, Africa crește cel mai rapid
Uniunea Europeană rămâne piața principală, cu peste 61% din valoarea vinului îmbuteliat exportat. România este cea mai mare destinație pentru sticlele moldovenești, cu 20 de milioane de dolari. Țările din Comunitatea Statelor Independente au luat un sfert din exportul îmbuteliat. Cea mai rapidă creștere a venit de pe piețe mai mici și mai noi: exporturile spre Africa au urcat 61%, cu Nigeria la plus 71% și Ghana la plus 83%, iar spre Ucraina cu 55%. Africa a ajuns astfel la 6% din exportul îmbuteliat, iar piața americană la 4%.
Numărul de exportatori activi a scăzut la 114, de la 127 în 2025, iar destinațiile la 65, de la 70. Secretarul de stat de la Agricultură, Sergiu Gherciu, a rezumat presiunea pe sector la conferință: "clima ne încearcă tot mai des, piețele externe, problemele ecologiei, dat și costurile mai mari la producție". Cu mai puțini producători care mai fac față costurilor și secetei, dar cu prețuri mai bune pe ce reușesc să vândă, exportul de vin arată în 2026 o piață care se restrânge la vârf și se scumpește, nu una care crește.
Pentru economia Moldovei, vinul rămâne una dintre puținele mărfuri cu marcă recunoscută pe piețele externe, alături de cereale și industria alimentară. O scădere de 5% în valoare, într-un an de secetă istorică, e un rezultat mai bun decât scăderea de 16% în volum ar lăsa de înțeles, dar arată și cât de dependent rămâne sectorul de o singură recoltă bună.



