Deficitul Moldovei a urcat la 23 de miliarde de lei: cine îl acoperă, Banca Mondială, UE sau piața de la 9,56%

Pe 2 septembrie, Guvernul de la Chișinău a rescris bugetul pe 2026. Veniturile urcă la 80,27 miliarde de lei, cheltuielile la 103,35 miliarde, iar deficitul la 23,07 miliarde de lei, adică 5,95% din PIB, conform comunicatului Guvernului. În decembrie 2025, când legea a fost votată, gaura era de 20,9 miliarde, 5,5% din PIB, iar ministrul finanțelor Andrian Gavriliță spunea, citat de Moldova 1, că „aproximativ jumătate va merge în investiții”. Nouă luni mai târziu, cei 2,17 miliarde de lei în plus nu merg în investiții. Merg în compensații la energie, în plăți unice pentru bugetari și în transferuri către fondul de pensii.

La cursul BNM din 22 septembrie, 20,1505 lei pentru un euro, deficitul de 23,07 miliarde de lei înseamnă 1,14 miliarde de euro. Întrebarea pentru un cititor din Moldova, sau pentru unul care trimite bani acasă, nu este dacă suma e mare. Este de unde vin banii și cât costă fiecare sursă.

Ce s-a schimbat la rectificare

Cheltuielile cresc cu 2,77 miliarde de lei, veniturile cu doar 0,6 miliarde, scrie Telegraph.md, care a citit proiectul înainte de ședință. Destinațiile noi, din comunicatul Guvernului:

Pe partea de venituri, TVA aduce 600 de milioane în plus și impozitul pe venit 220 de milioane, dar accizele la import scad cu 122,1 milioane, taxele vamale cu 170 de milioane, iar granturile cu 837 de milioane de lei. Ultima linie e cea care contează pentru restul articolului: granturile prognozate coboară la 1,417 miliarde de lei, iar cheltuielile din proiecte finanțate extern se taie cu 959,8 milioane. Donatorii dau mai puțin cadou decât s-a planificat, deci statul împrumută mai mult. Proiecția din documentul rectificării, reluată de Telegraph.md, e o datorie de stat de 162,886 miliarde de lei la sfârșitul anului, 42% din PIB, din care 100,785 miliarde externă și 62,101 miliarde internă.

Plățile unice de 4.000, 3.000 sau 2.000 de lei pentru bugetari și compensațiile pentru care Guvernul a cerut stare de urgență în energie de pe 26 septembrie sunt bani pe care oamenii îi vor simți. Doar că sunt bani împrumutați, într-un an în care economia a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea, cum am arătat în articolul despre PIB.

Cât din deficit s-a făcut deja

Până pe 31 iulie, bugetul de stat încasase 44,5 miliarde de lei și cheltuise 53,2 miliarde, cu un deficit de 8,7 miliarde, conform raportului Ministerului Finanțelor publicat pe 28 august. Raportul pe august nu apăruse încă pe 22 septembrie. Cifra de 8,7 miliarde e 37,7% din deficitul rectificat, în 58% din an. Asta lasă 14,4 miliarde de lei de acoperit în august-decembrie, dacă planul e respectat, adică aproape de două ori ritmul din primele șapte luni. O parte din diferență e sezonalitate, cheltuielile mari de investiții și compensațiile pică toamna și iarna. Restul e pur și simplu deficitul mai mare votat în septembrie.

Piața internă a dus greul până acum. Datele ministerului citate de Bani.md arată datoria de stat internă la 58,202 miliarde de lei la sfârșitul lui august, cu 6,208 miliarde, sau 11,9%, peste începutul anului. Valorile mobiliare vândute la licitație au urcat de la 39,3 la 45,067 miliarde. Plasamentele directe către cetățeni, prin eVMS, au ajuns la 1,091 miliarde de lei, cu 67,7% mai mult decât în ianuarie. Dobânda medie plătită în ianuarie-august a fost 9,56% pe an, cu bonurile pe 364 de zile la 9,72%.

Mai e un detaliu din august, semnalat de Forbes.ro: ministerul a oferit titluri de 6,1 miliarde de lei, băncile au cerut 6,1 miliarde, dar statul a vândut doar 4,6 miliarde și a respins 1,5 miliarde, pentru că dobânzile cerute erau prea mari. Aceleași date pun costul împrumuturilor externe la 2,36% pe an. Diferența dintre 9,56% și 2,36% e toată povestea: fiecare miliard de lei împrumutat acasă costă 95,6 milioane de lei pe an în dobândă, fiecare miliard împrumutat de la o instituție internațională costă 23,6 milioane. Pe cei 14,4 miliarde rămași de finanțat, sursa aleasă face o diferență de peste un miliard de lei pe an.

Banca Mondială a plătit, Uniunea Europeană e pe drum

În august a intrat prima sumă mare de afară. Rezervele valutare ale BNM au urcat de la 5.197,74 la 5.414,07 milioane de euro, iar 218,20 milioane din creșterea de 216,33 milioane vin dintr-o singură linie: suportul bugetar debursat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în favoarea Ministerului Finanțelor. Restul lunii a fost mărunțiș: 19 milioane de euro cumpărate de BNM din piață, 20,86 milioane plătite pentru serviciul datoriei externe, 34,52 milioane pierdute din deprecierea altor valute față de euro.

Creditul e cel de 250 de milioane de dolari, 218,2 milioane de euro, aprobat de consiliul Băncii Mondiale pe 5 iunie, conform Ministerului Finanțelor, în schimbul unor reforme în achiziții publice, mediul de afaceri, educație, energie și transport. Gavriliță a descris termenii la Logos Press: 30 de ani, cu 9 ani de grație. La cursul de azi, cei 218,2 milioane de euro sunt 4,4 miliarde de lei.

A doua sumă e cea a Uniunii Europene. Planul de Creștere pentru Moldova valorează 1,9 miliarde de euro pe 2025-2027, iar Delegația UE plătește în funcție de reformele bifate, evaluate de două ori pe an. Până acum au venit trei plăți:

A doua tranșă, descrisă de Rador pe 17 martie, a fost 173 de milioane de euro plus 15,6 milioane granturi, după 24 de reforme îndeplinite. Pe 10 iulie, Chișinăul a cerut a treia tranșă, de 191,5 milioane de euro, din care Moldova 1 scrie că circa 157 de milioane ar ajunge efectiv în buget, restul fiind reținut din prefinanțarea deja primită. Guvernul, care și-a aprobat un mecanism de raportare semestrială către Comisie, a raportat 18 reforme din 20 pentru primul semestru și 46 din 48 pe tot programul, un grad de 95% pe care Guvernul îl prezintă drept cel mai mare dintre statele cu agendă de reforme, potrivit aceleiași televiziuni, care dădea septembrie ca lună a plății. Până pe 22 septembrie nu am găsit un anunț de debursare, nici la Bruxelles, nici la Chișinău. Cei 157 de milioane de euro sunt 3,16 miliarde de lei la cursul de azi.

Puse cap la cap, Banca Mondială și tranșa UE aduc 375 de milioane de euro, adică 7,56 miliarde de lei, cam o treime din deficitul anual. Iar bugetul contează pe mult mai mult. Europa Liberă a calculat în martie că asistența externă prevăzută pe 2026 este de 17,3 miliarde de lei, din care 11,366 miliarde suport bugetar direct și 5,9 miliarde proiecte, cu 4,2 miliarde de rambursat. Realitatea de până acum, din datele Ministerului Finanțelor pe șapte luni: finanțare externă atrasă de 248,5 milioane de dolari, cu 43% sub cele 439,3 milioane din aceeași perioadă a lui 2025, rambursări de 116,5 milioane, deci net doar 132 de milioane de dolari. Datoria externă era la 4,856 miliarde de dolari, 85,12 miliarde de lei, la 31 iulie. Ca să ajungă la cele 100,785 miliarde din proiecție, trebuie să intre peste 15 miliarde de lei din străinătate în cinci luni. Banca Mondială a livrat 4,4. UE ar mai aduce 3,16. Pentru diferență, statul fie găsește alți creditori, fie se întoarce la licitațiile de la 9,56%.

FMI dă certificatul, nu banii

Al treilea nume de pe listă nu mai plătește. Pe 20 mai, FMI a anunțat un acord la nivel de experți pentru un program de 36 de luni prin Instrumentul de coordonare a politicilor, un program care, în cuvintele Fondului, nu implică finanțare. Acordul așteaptă aprobarea consiliului executiv; până pe 22 septembrie nu am găsit-o anunțată. Premierul Alexandru Munteanu explicase alegerea la Capital.ro: „nu avem nevoie de fonduri suplimentare, dar avem nevoie de certificare”, cu gândul la ratingul de țară și la costul finanțării.

Contextul e mai puțin confortabil decât fraza. În octombrie 2025 Fondul a suspendat ultima tranșă de 170 de milioane de dolari din programul vechi, iar în decembrie a cerut reforme fiscale „accelerate robust” și a numit sistemul fiscal „complex și distorsionat”, scrie Europa Liberă. Bugetul pe 2025 rămăsese fără circa 3 miliarde de lei pe care conta de la FMI, notează Ziar.md. Noul program vine cu cifre: creștere de 1,5% în 2026, inflație medie de 8,1%, deficit de cont curent de 22,1% din PIB și un deficit bugetar de adus la 3,5% din PIB până în 2029. Adică de la 5,95% la 3,5% în trei ani, prin lărgirea bazei de TVA, simplificarea impozitului pe venit și o administrare fiscală mai bună. FMI vede veniturile la circa 35% din PIB și Guvernul vrea 38-39%. Cele trei-patru puncte procentuale de PIB nu vin din creștere economică de 1,5%. Vin din taxe, din scutiri tăiate sau din colectare mai dură.

Ce înseamnă pentru un cititor din Moldova

Pentru cine ține bani în lei moldovenești, statul e un concurent al băncilor. Cât timp Ministerul Finanțelor plătește 9,72% pe bonuri de un an, băncile nu au motive să coboare dobânzile la depozite, iar creditele rămân scumpe indiferent ce face BNM. Persoana fizică primește însă mai puțin decât banca: obligațiunile de pe eVMS plătesc 7,45% pe un an și 7,85% pe patru, cum am scris în articolul despre runda din 21 septembrie. Cei 1,091 miliarde de lei strânși de la cetățeni sunt 1,9% din datoria internă. Restul îl țin băncile, la dobânda întreagă.

Pentru cine plătește taxe, direcția e scrisă în programul FMI, nu în legea bugetului pe 2026. Un deficit de 3,5% din PIB în 2029 cu o creștere de 1,5% și cheltuieli sociale în urcare are o singură rezolvare aritmetică, iar Guvernul a acceptat-o când a semnat. Proiectul de buget pe 2027, așteptat în toamnă, e primul loc unde se va vedea.

Pentru pensionari, banii sunt deocamdată acolo. Pensiile au fost indexate cu 6,84% de la 1 aprilie, cu pensia minimă pentru limită de vârstă la 3.264,66 lei, conform CNAS, iar rectificarea adaugă 1,6 miliarde de lei transferurilor către asigurările sociale. Doar că 6,84% a fost sub inflația de 7,0% din august și mult sub cei 9,2% pe care BNM îi vede în trimestrul al patrulea, cum a explicat Alex în analiza despre dobânda de 9% și gaz. Indexarea din aprilie 2027 va trebui să prindă din urmă și e finanțată tot din deficit.

Pentru diaspora, legătura e cursul. Banii europeni și cei ai Băncii Mondiale intră în rezervele BNM în euro, iar rezervele de 5,4 miliarde de euro sunt ce ține euro la 20,15 lei și nu mai sus. Dacă tranșa UE se amână și statul se împrumută mai mult în lei, în piață rămân mai mulți lei și mai puțini euro, iar cei 500 de euro trimiși acasă vor cumpăra mai mulți lei, dar lei care valorează mai puțin la benzinărie și la factura de gaz. Dacă tranșa vine, leul are un motiv în plus să stea pe loc. Cei 232,1 milioane de euro pentru drumurile R7 și M3 și cei 117 milioane pentru spitalul din Bălți, listate de Moldova 1 printre proiectele Planului de Creștere, sunt aceiași bani despre care am scris în articolul despre împrumutul BERD: proiectele reale există, dar depind de bifele din raportul semestrial.

Ce urmează

1. Debursarea celor 157 de milioane de euro din Planul de Creștere. Guvernul o aștepta în septembrie; orice săptămână de întârziere se traduce în licitații mai mari la Ministerul Finanțelor.
2. Raportul de execuție pe august, apoi pe septembrie. Dacă deficitul pe nouă luni trece de 13 miliarde de lei, ritmul de 14,4 miliarde pe cinci luni devine plauzibil, cu tot ce înseamnă pentru dobânzi.
3. Aprobarea programului FMI în consiliul executiv și proiectul de buget pe 2027, cu primele măsuri de TVA și impozit pe venit din traiectoria spre 3,5%.
4. Pentru semestrul al doilea din 2026, Guvernul are 40 de măsuri de reformă în Planul de Creștere, în valoare de 380,8 milioane de euro, conform Moldova 1. E tranșa din primăvara lui 2027 și e mai mare decât cea de acum.

Cifra de urmărit nu e deficitul, care e deja votat. E dobânda medie la licitațiile Ministerului Finanțelor din octombrie și noiembrie. Dacă rămâne la 9,5% și peste, banii de afară au întârziat și plătim diferența cu toții, prin bugetul de anul viitor.