Știri

Stare de urgență în energie de pe 26 septembrie: Guvernul mărește compensațiile, gazul e la 83 de euro/MWh

Guvernul cere 60 de zile de urgență în energie și hidrologie. Tofan: compensațiile cresc peste plan, după ierni de 2,5-3,5 miliarde de lei. Efectul pe tarif și inflație.

de Alex Onta4 min de citit
Intrarea Parlamentului Republicii Moldova din Chișinău, cu coloane albe și tufe de ienupăr acoperite de zăpadă în prim-plan
Foto: Parlamentul Republicii Moldova / Wikimedia Commons, CC0 1.0

Guvernul de la Chișinău a aprobat marți dimineață proiectul prin care cere Parlamentului stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe 60 de zile, de pe 26 septembrie. Starea de alertă în vigoare expiră pe 25 septembrie. Parlamentul votează de la 14:30, în aceeași zi. „Astăzi vom merge cu toții în Parlament”, a spus premierul Vasile Tofan la ședință, după ce Consiliul Suprem de Securitate a discutat subiectul luni.

Pentru cine plătește facturi în Moldova, vestea este ce vine odată cu proiectul. Tofan a recunoscut că guvernul nu se aștepta la un gaz atât de scump și că compensațiile pentru iarnă vor crește peste ce era planificat, cu mai multe gospodării decât cele 620.000 de anul trecut. La sfârșitul lui august, același premier spunea că statul nu își mai permite să compenseze 80% dintre gospodării. Prețul gazului a întors poziția în trei săptămâni.

Cifrele din spatele proiectului

Iarna, 59% din consumul de electricitate al țării vine din import, iar la orele de vârf e nevoie de 400-450 MW din afară, față de circa 360 MW capacitate garantată. Gazul pentru iarnă este contractat în proporție de peste 90%. La carburanți, situația s-a îndreptat: la începutul lui august rezervele ajungeau pentru 3,5 zile și 109 stații raportau lipsuri, acum stocul acoperă 10 zile și sub 7 stații mai raportează probleme.

Partea hidrologică este cea mai gravă. Debitul Nistrului a fost de circa 23 m³/s între 1 și 20 septembrie, față de 100-120 m³/s normal pentru această perioadă. Din același râu se ia apă potabilă și se produce curent, deci un Nistru scăzut lovește de două ori.

Starea de urgență îi dă guvernului dreptul la măsuri „temporare și proporționale” pentru stocuri și importuri de energie și carburanți, pentru protecția consumatorilor casnici și pentru continuitatea alimentării cu apă și energie. Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Gestionare a Crizelor, spune că orice decizie luată în acest regim ajunge în 72 de ore în fața Guvernului, cu justificare.

Ce înseamnă „gaz scump” în lei

Guvernul motivează cu un gaz european de peste 83 de euro/MWh și o motorină de peste 1.500 de dolari tona, cifrele citate de Bani.md din proiect. Energocom nota luni un TTF de 77,31 euro/MWh, după o săptămână între 76,35 și 82,57, cu depozitele UE la circa 69% față de o medie pe cinci ani de aproape 85%. Contractele pentru octombrie 2026-februarie 2027 se vând la 76-77 euro. Cum s-a construit tariful de 20,30 lei am scris aici.

Problema este distanța dintre tarif și piață. Expertul în energie Sergiu Tofilat a spus la Radio Moldova că tariful actual s-a calculat pe un gaz de 56-56,25 de euro și că, la 82 de euro, un tarif calculat azi ar ieși cu 6-7 lei mai mare. Adică 26-27 de lei pentru un metru cub, după ce de la 1 septembrie tariful a urcat deja cu peste 40%. Nimeni din guvern nu a anunțat o nouă majorare. Dar premierul a spus că iarna va fi mai grea decât cea trecută în privința tarifelor, cea mai clară frază de până acum despre direcție.

Cât costă compensațiile și de unde vin banii

Iernile trecute, statul a cheltuit între 2,5 și 3,5 miliarde de lei pe sezon pentru compensații. La cursul BNM de marți, 20,1505 lei pentru un euro, asta înseamnă 124-174 de milioane de euro. Guvernul nu a pus încă o sumă pe iarna 2026-2027. Cererile se depun de pe 2 noiembrie.

Ca ordin de mărime: Fiscul a încasat 61,6 miliarde de lei între 1 ianuarie și 18 septembrie, cu 11,4% mai mult decât anul trecut, din care 25,32 miliarde la bugetul de stat. Un sezon de 3,5 miliarde înseamnă cam 5,7% din tot ce a strâns Fiscul în aproape nouă luni.

În aceeași ședință, guvernul a pornit și reorganizarea a circa 161 de instituții publice, cu aproximativ 52.000 de angajați, cu reduceri de personal de 10-30% după instituție și de 39% din funcții la cabinetul premierului. Singura economie cu cifră este comasarea a 23 de unități din silvicultură, până la 70 de milioane de lei, o cincizecime dintr-o iarnă de compensații.

Ce se schimbă pentru inflație și pentru leul moldovenesc

Banca Națională a Moldovei a urcat rata de bază la 9,00% pe 17 septembrie, cu inflația anuală la 6,96% în august, și a scris că inflația a ieșit sub prognoză tocmai pentru că tariful la gaz s-a ajustat cu întârziere. Tot BNM numește momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate drept incertitudinea principală a prognozei. Dacă tariful mai urcă o dată în iarnă, inflația din prima jumătate a lui 2027 se revizuiește în sus, iar BNM își păstrează motivul pentru dobânzi mari. Decizia e explicată aici.

Compensațiile taie din efectul asupra gospodăriilor, nu din indicele prețurilor. Statistica urmărește tariful, nu ce rămâne de plată după ajutor. Un ajutor mai mare ține consumul pe linia de plutire, dar nu ajută BNM să coboare rata mai devreme.

Pentru curs contează gazul importat în euro. Fiecare euro în plus pe MWh înseamnă mai multă valută cerută de stat pe o piață unde oferta vine în bună parte din banii trimiși acasă, iar euro e deja la 20,15 lei. Dacă ești în diaspora și trimiți bani pentru facturi, urmărește două date: votul din Parlament de marți după-amiază și 2 noiembrie, când se deschid cererile de compensații.

Articolele de pe onta.md au scop informativ și educațional și nu sunt recomandări de investiții. Tranzacționarea CFD-urilor și a altor instrumente cu efect de levier are un risc ridicat de pierdere a banilor. Autorii pot avea poziții deschise pe instrumentele despre care scriu.

Mai citește

Primește Articolele pe Email

Știrile și analizele noi, direct în inbox. Te poți dezabona oricând.