BNM la 9% contra gazului la 82 de euro: cât din inflația Moldovei poate opri dobânda de bază

Banca Națională a Moldovei a dus pe 17 septembrie rata de bază la 9,00%, cu un pas de 1,5 puncte, după ce în decembrie 2025 o coborâse la 5,00%, arată istoricul ratelor BNM. Patru puncte procentuale în nouă luni. În aceeași lună, tariful la gaz pentru casă a urcat cu 41%, la 20,30 lei pe metru cub, iar gazul pe bursa europeană s-a tranzacționat între 76 și 83 de euro pe MWh, cu vârf la 82,57 pe 14 septembrie, conform monitorizării Energocom. Întrebarea pentru cine plătește facturi și rate în Republica Moldova e simplă: o dobândă de 9% poate opri o inflație care vine din prețul gazului?

Răspunsul scurt: doar o parte. Restul îl scrie ANRE, nu BNM.

Ce e în cei 7% din august

Biroul Național de Statistică a măsurat pentru august o inflație anuală de 7,0%, cu prețurile în creștere cu 0,2% față de iulie și cu 4,9% față de decembrie. BNM lucrează cu cifra exactă, 6,96%, în comunicatul din 17 septembrie. Cele trei grupe mari:

Alimentele au scăzut în august, cum se întâmplă vara, cu legumele proaspete la minus 6,46% și fructele la minus 7,55% într-o lună. Ce a urcat este exact partea pe care o dobândă nu o atinge: carburanții, plus 28,03% pe an și plus 6,56% doar în august, cu motorina la plus 65,3% și benzina la plus 32,4% față de anul trecut, electricitatea reglementată la plus 23,7%, transportul public la plus 28,01%.

Și acum detaliul care contează pentru toamnă. În statistica din august, gazul natural apare la minus 13,86% pe an, iar încălzirea centralizată la minus 17,05%. Asta pentru că tariful vechi, de circa 14,42 lei pe metru cub, era încă în vigoare. De la 1 septembrie, ANRE a aprobat un preț mediu de furnizare de 18.530 lei pe mia de metri cubi, față de 11.660 lei înainte, iar pentru consumatorii casnici 18.798 lei fără TVA, adică 20,30 lei cu TVA, conform Telegraph.md. Linia „gaz” din indice trece deci de la minus 14% la plus 41% dintr-o singură lună, iar cifra de inflație pe septembrie, pe care BNS o publică în octombrie, o va arăta. BNM a spus în comunicat că inflația din august a ieșit sub prognoză tocmai pentru că ajustarea tarifului la gaz a fost amânată. Nu a fost anulată, doar mutată cu o lună.

Prognoza BNM: 9,2% în trimestrul IV, cu tariful vechi

Raportul asupra inflației nr. 3, publicat pe 13 august, deci înainte de decizia ANRE din 21 august, vede drumul următor, conform cifrelor reluate de Bani.md:

Media pe 2026 iese 7,2%, pe 2027 iese 6,2%, iar revenirea în intervalul de 5% plus sau minus 1,5 puncte e programată pentru trimestrul al treilea din 2027. În spatele vârfului de 9,2% stau prețurile reglementate, cu plus 15,8% în trimestrul IV, și carburanții, cu plus 19,2%. Inflația de bază, cea fără energie, alimente și tarife, e văzută la 5,6% pe 2026. Cu alte cuvinte, banca însăși estimează că partea de inflație pe care o poate influența cu dobânda stă la 5,6%, sub media totală de 7,2%. Diferența, și tot vârful din trimestrul IV, e tarif și carburant.

Comunicatul din 17 septembrie a mutat deja riscurile: „în sens descendent în trimestrul III 2026 și în sens ascendent în trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027”. Tradus, vârful de 9,2% e mai degrabă subestimat decât supraestimat. Problema cu prognoza e că a fost calculată cu gazul cumpărat ieftin. Energocom a plătit în august 57,80 euro pe MWh. Pe 21 septembrie, TTF era la 77,31 euro, cu 33,8% mai sus, iar contractele pentru octombrie-februarie se vindeau la 76-77 euro. Cererea de tarif depusă de Energocom la ANRE, descrisă de Ziar.md, presupunea un preț mediu de achiziție de 624 de euro pe mia de metri cubi pentru august-decembrie, față de 404 euro bugetați pentru 2026. Expertul în energie Sergiu Tofilat a spus la Radio Moldova, citat de Bani.md, că tariful a fost calculat la 56-56,25 de euro pe MWh, că pe bursă gazul a ajuns la 82 și că tariful ar putea urca cu încă 6-7 lei. Pe 20,30 lei, 6 lei înseamnă plus 29,6%, 7 lei înseamnă plus 34,5%. Prețul pentru octombrie se anunță pe 30 septembrie. Cum a ajuns Guvernul să ceară stare de urgență în energie de pe 26 septembrie am scris separat, la fel diferența dintre tarif și cotația TTF.

Ce lovește dobânda de 9% și ce nu

O bancă centrală nu poate ieftini gazul de la Rotterdam. Ce poate face cu o dobândă de 9% sunt trei lucruri, și toate trei apar în comunicatul BNM.

Primul, cererea. BNM notează un fond de salarii cu plus 12,0% nominal în trimestrul al doilea și remiteri cu plus 20,88% în iulie, într-o economie care a crescut cu doar 0,9%. Banii aceștia se duc în consum și importuri. Dobânda mai mare îi mută, în parte, în depozite. Semnele apar deja: creditele noi în lei au scăzut cu 2,5% în august față de iulie, scrie același comunicat, iar indicatorii monetari din august arată soldul creditelor la 120.065 de milioane de lei, plus 1,5% pe lună, și depozitele la 149.746 de milioane, plus 0,6%. Creditul încă merge mai repede decât economisirea. Majorarea de 1,5 puncte s-a văzut abia din 17 septembrie, deci efectul plin vine în datele pe octombrie și noiembrie.

Al doilea, leul moldovenesc. Gazul, motorina și electricitatea din import se plătesc în euro și dolari. Un leu mai tare le face mai ieftine în lei. Aici bilanțul de până acum e slab: euro era la 19,9367 lei pe 19 august, conform cursului BNM, și la 20,1505 lei pe 22 septembrie, cu 1,07% mai scump, iar dolarul a urcat de la 17,2224 la 17,5504. Față de 22 septembrie 2025, când euro era 19,5507 și dolarul 16,6219, moneda Moldovei a pierdut 3,1% față de euro și 5,6% față de dolar. Cei 624 de euro pe mia de metri cubi din cererea Energocom costau 12.440 de lei la cursul din august și costă 12.574 de lei la cursul de azi, o diferență de 134 de lei doar din curs, înainte de orice mișcare a bursei. O dobândă de 9% face depozitele în lei mai atractive decât cele în euro și, în timp, susține cursul. Dar în cele cinci zile de după decizie leul nu s-a întărit, cum am arătat în articolul despre euro la 20,15 lei.

Al treilea, anticipațiile. Când motorina e la 36,52 lei și benzina la un record de 33,99 lei, conform plafoanelor ANRE din 22 septembrie, comercianții și angajații încep să pună scumpirea viitoare în prețuri și în cererile de salariu. Aici e motivul real al pasului de 1,5 puncte în loc de 0,5: banca vrea ca un tarif de gaz mai mare să rămână un salt de o singură dată în indice, nu începutul unei spirale.

Ce înseamnă pentru un credit, un depozit și un transfer

Comunicatul BNM dă rata medie la creditele noi din august, 9,19%, și la depozitele noi, 5,65%. Ambele sunt dinainte de majorarea la 9%, iar băncile își ajustează ofertele cu o întârziere de câteva săptămâni.

La credit, iată un exemplu cu cifre alese de noi, nu o ofertă. Un credit ipotecar de 500.000 de lei moldovenești, pe 20 de ani, cu rată lunară egală:

Diferența dintre 8% și 10,5% e de 810 lei pe lună, aproape 40 de euro la cursul de azi. Cine are un credit cu dobândă variabilă legată de rata de bază sau de indicatorii pieței o va simți la următoarea revizuire. Ratele exacte pe august, cu ipotecarul și consumul separat, sunt în articolul despre creditele din august.

La depozit, 100.000 de lei la 5,65% aduc 5.650 de lei într-un an. La o inflație de 7%, aceiași bani pierd 7.000 de lei din puterea de cumpărare. Randamentul real e minus 1,3%. Dacă băncile urcă depozitele spre 8-9% după decizia BNM, iar inflația trece de 9% în trimestrul IV, depozitul tot nu bate inflația, dar pierde mai puțin decât banii ținuți în casă. Am detaliat dobânzile din august în articolul despre depozitele sub inflație.

Pentru diaspora, cifrele merg în sens invers. Transferurile nete în favoarea persoanelor fizice au fost de 164,85 milioane de dolari în iulie, cu 23% peste iulie 2025, iar pe șapte luni au ajuns la 1,147 miliarde de dolari, față de 924,38 milioane anul trecut; 83,4% din banii veniți prin sistemele de transfer sunt în euro. Cei 500 de euro trimiși acasă valorau 9.968 de lei pe 19 august și valorează 10.075 de lei pe 22 septembrie: cu 107 lei mai mult, pentru că leul a slăbit. Dacă dobânda de 9% își face treaba și leul se întărește, aceiași 500 de euro vor aduce mai puțini lei, dar lei care cumpără mai mult. Familia de acasă câștigă din al doilea efect, nu din primul. O factură de gaz pentru 100 de metri cubi e 2.030 de lei la tariful actual și ar fi 2.630 sau 2.730 de lei dacă se adaugă cei 6-7 lei de care vorbește Tofilat: 30-35 de euro în plus pe lună, de acoperit din transferuri sau din compensațiile pe care Guvernul le-a promis mai mari.

Ce se decide până pe 5 noiembrie

Următoarea ședință BNM este pe 5 noiembrie. Până atunci se așază trei lucruri, în ordinea în care apar:

1. 30 septembrie: prețul gazului pentru octombrie. Dacă ANRE aprobă o parte din cei 6-7 lei ceruți, prognoza de 9,2% pentru trimestrul IV devine mică.
2. Jumătatea lui octombrie: inflația pe septembrie, prima lună cu tariful de 20,30 lei în indice. Saltul liniei „gaz” de la minus 14% la plus 41% se va vedea în cifra anuală.
3. Toamna întreagă: cursul. Dacă euro trece stabil de 20,15 lei, importurile de energie se scumpesc și fără bursă.

Scenariul în care banca stă pe loc în noiembrie cere ca ANRE să nu majoreze în octombrie și ca TTF să coboare spre cei 73 de euro la care se vinde contractul pentru martie 2027. Scenariul în care banca urcă din nou cere doar ca tariful să crească. Pe 17 septembrie BNM a arătat că nu se limitează la pași de 0,5 puncte, cum am scris în articolul despre decizie. Pentru cine are un credit în lei moldovenești, calculul practic e cel din tabelul de mai sus: rata la 10,5% e cea cu care merită verificat bugetul de iarnă, nu cea de azi.