Fed și Banca Angliei întreabă băncile cât sunt expuse la Jane Street, după pierderea de 15 miliarde de dolari din iulie

Jane Street a pierdut în iulie aproximativ 15 miliarde de dolari într-o singură lună. Luni, 21 septembrie, Financial Times a scris că Rezerva Federală și Banca Angliei le cer băncilor globale date despre expunerea lor la marile firme de trading, relatează Reuters, preluat de Investing.com. Reuters precizează că nu a putut verifica independent informația și că Fed, Banca Angliei și Jane Street nu au comentat în afara orelor de program.

Ce s-a întâmplat în iulie

Povestea pornește de la un fond speculativ numit Situational Awareness, condus de Leopold Aschenbrenner, fost cercetător la OpenAI, și concentrat pe acțiuni legate de inteligența artificială. Când acțiunile de AI și de cipuri au scăzut brusc, fondul a fost obligat să vândă cea mai mare parte a portofoliului său de acțiuni listate. Cumpărătorul a fost Citadel Securities. Jane Street investise în acest fond și avea, separat, poziții mari pe aceleași acțiuni, iar factura lunii a ajuns la circa 15 miliarde de dolari.

Crypto Briefing scrie că a fost prima lună cu venituri negative din trading pentru firmă din 2016 încoace și că unele segmente, memoriile și semiconductorii, au pierdut aproape 50% în acea corecție. Tot de acolo vine cifra care pune pierderea în proporție: până la jumătatea lui august, Jane Street strânsese peste 40 de miliarde de dolari venituri nete din trading de la începutul anului, deja peste cele aproximativ 39,6 miliarde din tot anul 2025. Investing.com o numește cea mai profitabilă firmă de trading din lume.

Deci firma nu e în pericol. Pierderea din iulie înseamnă ceva mai mult de o treime din veniturile nete pe care le avea strânse la jumătatea lui august, într-un an care rămâne record. Întrebarea băncilor centrale e alta: cine a finanțat pozițiile și ce s-ar fi întâmplat dacă pierderea era de trei ori mai mare.

Ce vor să afle Fed și Banca Angliei

Conform relatării, cererile către bănci vizează firme precum Jane Street și Citadel Securities și au trei teme:

• apetitul la risc al firmelor de trading;
• cum a evoluat expunerea băncilor față de ele pe parcursul zilei de tranzacționare;
• cum au funcționat controalele de risc.

Banca Angliei s-a uitat și la creșterea rapidă din acest an a finanțărilor pe acțiuni asiatice acordate de prime brokerii din Londra, mai ales pe acțiuni împinse de AI, cum e SK Hynix. Separat, Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC) a trimis citații către Goldman Sachs, JPMorgan, Citigroup și Bank of America, ca să afle cum a tranzacționat Situational Awareness, cât levier a folosit, ce apeluri în marjă a primit și ce a comunicat creditorilor.

Contextul e simplu. După criza din 2008, băncile s-au retras din tradingul pe cont propriu, iar locul lor l-au luat firme specializate: Jane Street, Citadel Securities, Susquehanna, Hudson River Trading. Au început ca formatori de piață, adică firme care afișează permanent prețuri de cumpărare și de vânzare. Astăzi iau și poziții direcționale mari. Banii, compensarea și accesul la piață vin în continuare de la bănci.

Banca Angliei avertizase din februarie

Pe 2 februarie 2026, Rebecca Jackson, director executiv în Banca Angliei, a ținut un discurs cu titlul „Frenemies at the gates”, adică prieteni și dușmani în același timp. Ideea: aceste firme concurează direct cu băncile pe valute și credit, dar depind de ele pentru levier, compensare, plăți și acces la piață.

Partea tehnică e cea care explică întrebarea despre expunerea „în timpul zilei”. Ordinele se execută în microsecunde. Sistemele prin care o bancă își adună pozițiile de pe toate platformele au nevoie de secunde, iar în perioadele aglomerate de zeci de secunde. Jackson a spus că timpul de reacție, de la execuție până la o decizie umană, „se poate măsura în minute”. Ca exemplu a dat Knight Capital, care în 2012 a pierdut 500 de milioane de dolari dintr-o eroare de versiune de software.

Mai e o problemă de transparență. Un fond speculativ are investitori externi și le trimite lunar valoarea activelor și scrisori de informare. O firmă de trading pe cont propriu nu are investitori externi, deci nu produce asemenea documente. Jackson a cerut ca băncile să obțină de la ele cel puțin același nivel de informații de risc ca de la fondurile speculative.

Pe 7 iulie, Raportul de stabilitate financiară al Băncii Angliei nota o creștere substanțială a levierului folosit de fondurile speculative pe piețele de acțiuni și o concentrare a creșterilor bursiere într-un grup îngust de companii legate de AI. Același raport spune că, în volatilitatea provocată de conflictul din Orientul Mijlociu, mișcările randamentelor obligațiunilor britanice au fost amplificate de fondurile care își reduceau levierul. În aceeași lună, exact combinația descrisă, levier plus concentrare pe AI, a produs pierderea de la Jane Street.

Fed are deja regulile, scrise după Archegos

Pe 26 martie 2021, firma de investiții Archegos Capital Management a intrat în incapacitate de plată și a lăsat mai multor bănci mari pierderi de aproximativ 10 miliarde de dolari. În decembrie același an, Fed a publicat scrisoarea de supraveghere SR 21-19, revizuită în ianuarie 2026. Cerințele sunt clare: banca trebuie să primească de la fond informații adecvate despre poziții și concentrări, cu frecvența potrivită, iar marja cerută trebuie să crească atunci când riscul clientului crește. Dacă un client refuză transparența, banca renunță la relație sau impune condiții mult mai stricte.

După mine, ancheta de acum verifică dacă aceste reguli au fost aplicate și firmelor de trading, nu numai fondurilor. Pierderea din iulie a fost cu jumătate mai mare decât tot ce a costat Archegos băncile. Diferența e că a rămas la Jane Street, care a avut din ce să o acopere.

Unde te atinge pe tine

Mecanismul e același cu cel din contul tău, la altă scară. Când un jucător cu levier e forțat să vândă, vinde ce poate, la prețul pe care îl găsește, iar prețul coboară și pentru cei care nu au nicio legătură cu el. Am explicat aritmetica în ghidul despre efectul de levier. Iar acțiunile de memorii, care au căzut în iulie, sunt aceleași care luni au dus indicele coreean KOSPI peste 7.000 de puncte, cum a scris fratele meu în articolul despre CXMT și KOSPI.

Niciuna dintre cele două bănci centrale nu a anunțat măsuri. Deocamdată, singura sursă pentru cererile trimise băncilor rămâne relatarea Financial Times.