Misiunea FMI ajunge la Chișinău fără bani de adus: datoria față de Fond înseamnă 16,8 miliarde de lei

Pe 21 octombrie ajunge la Chișinău o echipă a Fondului Monetar Internațional condusă de Alina Iancu și rămâne până pe 28. Anunțul l-a făcut reprezentanta permanentă a FMI, Svetlana Cerović, pe 19 octombrie, iar scopul declarat este evaluarea evoluțiilor economice recente și a priorităților de politică economică ale Guvernului, cu finanțele publice și creșterea în centru. Echipa nu vine să deblocheze o tranșă. Vine într-o țară care îi datorează Fondului bani.

Ce rămâne după un program închis

Programele ECF, EFF și cel pentru reziliență și sustenabilitate au expirat în octombrie 2025. Potrivit Bani.md, raportul FMI din 5 martie 2026 spune că ultimele două evaluări nu au fost finalizate, iar autoritățile au cerut un nou acord, fără finanțare automată. Aceeași sursă arată că la 30 septembrie 2026 Moldova datora Fondului circa 938 milioane de dolari, adică 691,13 milioane de drepturi de tragere speciale.

Calculul nostru, la cursul oficial BNM de azi, 17,9224 lei pentru un dolar: 938 milioane × 17,9224 = 16,81 miliarde de lei. Suma nu se plătește deodată, scadențarul nu e în sursele pe care le-am deschis, dar arată cât cântărește datoria externă către un singur creditor.

Datoria internă: unde se simte factura

Mai aproape de buzunarul cititorului e datoria internă. Bani.md dă 60,18 miliarde de lei la 30 septembrie, cu 15,75% peste începutul anului. Statul s-a împrumutat în medie 910 milioane de lei pe lună, peste 30 de milioane pe zi, iar 95% din banii noi au venit din titluri de stat pe piața primară. Dobânda medie ponderată la titlurile interne a fost de 9,60% în ianuarie-septembrie, cu 0,52 puncte peste 2025. Pe scadențe scurte, a fost 9,74% la 182 de zile și 9,77% la 364 de zile.

Verificăm aritmetica: 910 milioane × 9 luni = 8,19 miliarde de lei, iar 60,18 împărțit la 1,1575 dă o datorie de pornire de aproximativ 51,99 miliarde. Diferența, 8,19 miliarde, se potrivește cu sursa. Dacă aplicăm rata medie de 9,60% la întregul stoc, ajungem la circa 5,78 miliarde de lei dobândă pe an. E o aproximare, pentru că nu tot stocul a fost emis la această rată, dar ordinul de mărime contează: fiecare an de dobândă la datoria internă costă cât 34% din datoria către FMI exprimată în lei.

Statul se împrumută mai ieftin de la populație

Ministerul Finanțelor a deschis între 19 octombrie și 2 noiembrie o nouă sesiune de subscriere pe eVMS.md, cu dobânzi de 7,65% la un an, 7,75% la doi, 7,85% la trei și 8,05% la patru ani, cu plata dobânzii la șase luni. Pe piața primară, scadențele scurte au costat statul 9,74-9,77%. Diferența față de titlurile de un an pentru public este de 2,12 puncte (9,77 minus 7,65).

Un exemplu al nostru, cu sumă aleasă de noi: la un miliard de lei atras de la populație în loc de licitație, statul plătește cu 21,2 milioane de lei pe an mai puțin (1 miliard × 2,12%). Pentru cel care cumpără, calculul e mai puțin plăcut. Inflația anuală a fost de 8,60% în septembrie, deci titlul de patru ani, la 8,05%, are o dobândă reală de minus 0,55 puncte, iar cel de un an, la 7,65%, de minus 0,95. Rata de bază a BNM este 9,00%. Cine pune lei într-un titlu de stat cu cupon fix nu bate inflația de azi, decât dacă aceasta scade.

Ce se decide la Chișinău în aceste zile

Premierul Vasile Tofan a spus pe 20 octombrie că bugetul pe 2027 se va axa pe economisirea banilor publici și reducerea deficitului. Proiectul a ratat termenul parlamentar din 15 octombrie. Tofan explică întârzierea prin faptul că a returnat mai multe variante, pentru că economiile nu erau suficiente, iar din septembrie ministerele au primit indicații să reducă personalul și cheltuielile operaționale. Presiunile pe care le enumeră Guvernul sunt compensațiile pentru energie, creșterile salariale din sectorul public și obligațiile sociale.

Fără bani proaspeți de la FMI, deficitul se poate acoperi din trei locuri: din tăieri, din taxe sau din mai multă datorie. Misiunea nu alege între ele, dar aprecierea ei despre finanțele publice cântărește în dialogul cu ceilalți finanțatori. Cifra la care FMI se uită probabil cel mai atent este costul dobânzii: la un stoc de 60 de miliarde, un punct de dobândă în plus înseamnă aproximativ 600 de milioane de lei pe an (1% din 60,18 miliarde).

Ce urmărești în următoarele zile

Trei lucruri. Dacă FMI spune la sfârșitul vizitei, pe 28 octombrie, că discută un nou aranjament și de ce tip. Ce deficit și ce cheltuieli intră în bugetul 2027 când ajunge în Parlament. Și ce dobânzi obține statul la următoarele licitații, față de 9,60% cât a plătit în medie până acum. Pentru cine are un credit cu dobândă variabilă sau economii în titluri de stat, ultimul este cel care se vede cel mai repede în buzunar.