Dosarul Guțul: 40,9 milioane de lei confiscați, 317 lei pe alegător în Găgăuzia, de 13 ori plafonul legal

Instanța a dispus confiscarea a 40.905.637 de lei de la Evghenia Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei, în dosarul finanțării ilegale a fostului partid „Șor”, potrivit comunicatului Procuraturii Anticorupție. Pe 15 noiembrie, Găgăuzia alege un nou bașcan și o nouă Adunare Populară, iar funcția de bașcan e liberă tocmai din cauza acestei condamnări, scrie Veridica. Pus lângă numărul alegătorilor, cel mai mare dintre cele două fonduri înseamnă 317 lei pentru fiecare votant din regiune.

Cifra e calculul nostru, cu o limită clară pe care o spunem de la început: banii din dosar au circulat între 2019 și 2022 și nu au fost cheltuiți numai în Găgăuzia. Comparația arată ordinul de mărime, nu un tarif plătit în regiune.

Ce au stabilit instanțele

Procuratura descrie dosarul astfel. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare, iar o secretară a partidului, Svetlana Popan, la 6 ani, pentru că au acceptat cu bună știință finanțarea unui partid și a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat, ca complice. Sentința, pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe 5 august 2025, include confiscări: 40.905.637 de lei de la Guțul, 9.748.425 de lei de la Popan și circa 5,8 milioane de lei sechestrați de stat, plus două telefoane mobile. Totalul, spune Procuratura, este de 56,4 milioane de lei. Amândouă au primit interdicția de a face parte dintr-un partid și de a activa în finanțele lui timp de cinci ani.

Potrivit aceleiași surse, între 2019 și 2022 în partid au fost introduși bani necontabilizați, în principal din surse criminale rusești, aduși prin deplasări de 24 de ore, iar în septembrie-noiembrie 2022 cele două au coordonat birouri teritoriale care plăteau participanți la proteste în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției și Procuraturii Generale. G4Media scrie, pe baza hotărârii de apel, că Guțul a primit în total circa 42,5 milioane de lei.

Pe 28 mai 2026, Curtea de Apel Centru a respins apelul și a menținut sentința, arată G4Media, care nota că mai rămânea calea Curții Supreme. Veridica se referă acum la „condamnarea definitivă”. Nu am găsit data hotărârii Curții Supreme de Justiție, deci pe ea ne bazăm doar prin Veridica.

Calculul pe alegător

Radio Chișinău, citând CEC, dă peste 129.000 de alegători, în 35 de circumscripții. CEC a stabilit pentru fondul electoral al unui concurent la Adunarea Populară o limită de 24,27 lei pe alegător, cu 166.375,57 de lei în cea mai mare circumscripție (Baurci, nr. 12) și 9.759,66 de lei în cea mai mică (Carbalia, nr. 23). Grupurile de inițiativă care susțin candidați independenți pot cheltui cel mult 2.427,78 de lei.

Calculul nostru: 40.905.637 împărțit la 129.000 dă 317,1 lei, iar 317,1 împărțit la 24,27 dă 13,1. La BNM, 20,2242 lei pentru un euro, confiscarea de la Guțul înseamnă circa 2,02 milioane de euro, iar totalul de 56,4 milioane de lei circa 2,79 milioane.

Ce arată calculul și ce nu arată

Trei rezerve, ca cifrele să nu fie citite greșit. Prima: plafonul de 24,27 lei privește un concurent la Adunarea Populară, într-o circumscripție, iar în fiecare circumscripție sunt mai mulți concurenți; suma legală cheltuită în total în regiune nu e deci 24,27 lei înmulțit cu 129.000. A doua: banii din dosar au mers la un partid și la plata unor proteste la Chișinău în 2022, nu la un scrutin regional. A treia: confiscarea măsoară ce au stabilit instanțele, nu tot ce s-a vehiculat în acei ani. Comparația rămâne utilă pentru un singur lucru: ea arată cât de repede iese o finanțare ilegală de sub orice limită pe care o poate verifica CEC.

Cât costă alegerile pe care le face necesare

Scrutinul din 15 noiembrie are un buget de 13,6 milioane de lei, aprobat de CEC pe 4 septembrie: 6,355 milioane de la Ministerul Finanțelor și 7,245 milioane realocate de CEC din economii la alte proiecte, după Radio Moldova. Din realocări fac parte 2,3 milioane de lei de la scannerele de vot și 2 milioane de la modulul registrului alegătorilor. Cheltuiala nu aparține numai alegerii bașcanului: se votează în același timp și Adunarea Populară.

Suma confiscată de la Guțul este de 3,0 ori bugetul scrutinului (40,9 împărțit la 13,6). Față de contribuția Ministerului Finanțelor, 6,355 milioane, ea este de 6,4 ori. Nu spunem că statul plătește alegerile din cauza Guțul: sursele citate leagă doar vacanța funcției de condamnare, nu costul întreg al scrutinului.

Cât se recuperează de obicei

O confiscare dispusă într-o sentință nu înseamnă bani în buget. În analiza noastră a dosarelor rețelei Șor, statul recuperase circa 5% din prejudiciul stabilit de instanțe, 12,5 din 244 de milioane de lei. Exemplu ilustrativ, nu o previziune: dacă ritmul de 5,1% s-ar aplica și aici, din 40,9 milioane ar ajunge la buget circa 2,1 milioane de lei, mai puțin decât o șesime din costul alegerilor. În sursele deschise astăzi nu am găsit cifre despre cât s-a încasat până acum din confiscarea Guțul.

Cine verifică campania

Promo-LEX a semnalat, înainte de campanie, riscuri de finanțare ilegală, de cumpărare de voturi și de ascundere a afilierii politice a unor candidați independenți. Sistemul uninominal favorizează independenții, care au luat 25-28 din 35 de mandate la scrutinele precedente. Ilan Șor a anunțat că se retrage din proiectele din Republica Moldova, dar organizația cere monitorizare și de la autorități, și de la societatea civilă. Sunt 135 de candidați la Adunarea Populară și 8 la funcția de bașcan, iar CEC a deschis 67 de secții. Nicio sursă citată nu leagă vreun candidat de acum de bani ilegali: monitorizarea e un risc semnalat, nu o acuzație.

Cronologia dosarului și a scrutinului

Procesul în prima instanță a durat un an și trei luni, potrivit Procuraturii. Între sentință și campanie au trecut peste 14 luni. G4Media nota după apelul din mai că Guțul își păstrase încă funcția, iar Veridica scrie acum că postul e vacant din cauza condamnării definitive. Ordinea exactă a acestor pași nu reiese din sursele citate, așa că nu o datăm.

Cât înseamnă 317 lei într-un buget de familie

Pentru ca cifra să fie ținută în proporții: salariul mediu lunar în trimestrul II din 2026 a fost de 16.895,7 lei, pe țară, nu pe Găgăuzia, potrivit Biroului Național de Statistică. Calculul nostru: 317 lei sunt 1,9% din acel salariu, iar 437 de lei, cu tot cu cei 5,8 milioane sechestrați, sunt 2,6%. Dacă banii ar fi fost împărțiți direct alegătorilor, ar fi însemnat mai puțin de trei procente dintr-un salariu lunar pe persoană. Asta arată de ce limita legală de 24,27 lei pe alegător contează: suma confiscată de la Guțul o depășește de 13 ori, iar Promo-LEX cere monitorizarea finanțării în campanie

Ce urmează

• 15 noiembrie: votul pentru bașcan și pentru Adunarea Populară.
• Rapoartele financiare ale candidaților către CEC, comparabile cu plafonul de 24,27 lei pe alegător.
• Executarea confiscărilor din dosarul Guțul: suma încasată de stat nu a fost publicată în sursele citate.