Grâul ucrainean, cu 23-30% mai ieftin decât al nostru: ce se schimbă pe 31 octombrie, când expiră licența

Pe 31 octombrie încetează să mai funcționeze licențierea importului de grâu, porumb și floarea-soarelui, iar Asociația Forța Fermierilor cere să fie prelungită cel puțin până pe 31 decembrie. Ministerul Agriculturii a răspuns pe 12 octombrie, potrivit Newsmaker, că cererea trebuie examinată pe argumente economice și date actualizate, iar orice măsură restrictivă trebuie să fie proporțională și compatibilă cu angajamentele comerciale ale Moldovei. Asta înseamnă că nu există încă o decizie, iar termenul legii este de 18 zile.

Întrebarea care contează pentru un cititor din Moldova este cât de mare e diferența de preț pe care licența o ține în afara pieței și cine plătește dacă dispare. Mai jos am pus cifrele cap la cap. Concluzia scurtă: diferența invocată de fermieri înseamnă între 23% și 30% din prețul de azi la grâu și 27% la porumb, iar cine câștigă de pe urma ei, morarii și crescătorii de animale, nu a primit încă o cifră în lei.

Ce expiră, exact

Parlamentul a instituit licențierea provizorie pentru grâu și meslin (poziția tarifară 1001), porumb (1005) și semințe de floarea-soarelui (1206), cu excepția semințelor pentru semănat, arată Monitorul Fiscal. Licențele sunt gratuite și le eliberează Ministerul Agriculturii firmelor din creșterea animalelor, producția de ulei, morărit și furaje. Cine primește licență nu are voie să vândă sau să exporte marfa importată. Legea a intrat în vigoare pe 8 septembrie, iar până pe 31 octombrie ministerul trebuie să depună un raport despre efectele măsurii pe piața internă.

Guvernul a cerut ca regimul să se termine pe 31 octombrie „fără posibilitate de prelungire”, după cum scrie Logos Press, în loc de 2027, cât propunea proiectul inițial. Același articol notează că mecanismul a mai fost aplicat în 2024-2025 și că Guvernul vrea să nu existe tratament diferențiat după țara de origine, deși ținta evidentă este Ucraina. Termenul a fost deci ales de Executiv, iar Guvernul a spus public că nu vrea să-l mute.

Cât de mare e diferența de preț

Forța Fermierilor susține, după Bani.md, că în Ucraina floarea-soarelui se vinde cu circa 1,5 lei pe kilogram mai ieftin decât în Moldova, iar grâul și porumbul cu circa 0,8 lei. Cifra vine de la asociație, nu dintr-o statistică oficială, așa că o tratăm ca ordin de mărime. Prețurile moldovenești de azi, din raportul pe regiuni din 7 octombrie, ne dau baza de comparație.

Calculul Onta Finance Moldova: am luat mijlocul intervalelor (2.675, 2.775, 2.950, 8.400, 9.400 lei pe tonă) și am scăzut diferența pe tonă, adică 0,8 lei pe kilogram înseamnă 800 de lei pe tonă. Grâul din nord ar ajunge virtual la 1.875 de lei pe tonă, cel din centru la 1.975, cel de la Giurgiulești la 2.700. La euro, la cursul BNM de 20,1059, cei 800 de lei sunt 39,8 euro pe tonă, iar cei 1.500, 74,6 euro.

Nu e o prognoză de preț. Un import liber nu aduce toată diferența în prețul intern: contează costul transportului, cantitatea care intră și cât timp. Dar arată cât de mare e „spațiul” pe care mecanismul îl blochează. Cu cât prețul din nord e mai mic, cu atât diferența taie mai adânc: fermierul din nord ar pierde proporțional mai mult decât cel de la Giurgiulești.

De ce nu intră grâul ucrainean aici oricum, sau poate intră

Argumentul fermierilor are și o parte de logistică. Aceeași sursă citează cozi de 7-8 kilometri de camioane pe coridorul Giurgiulești-Reni-Galați, porturile ucrainene blocate și atacurile rusești asupra transportului pe Dunăre. Ucraina ar avea nevoie de aproximativ șase luni ca să evacueze recolta prin rute alternative, chiar la o capacitate de 4,5-5 milioane de tone pe lună. Cu alte cuvinte, marfa ucraineană caută ieșiri, iar Moldova e una dintre ele, inclusiv ca piață.

În 2023, un val de cereale ucrainene a coborât prețurile de achiziție sub costul de producție pentru fermierii moldoveni, spune aceeași sursă. Asta explică de ce asociația cere prelungirea fără să aștepte raportul ministerului.

Cine câștigă dacă licența dispare

Primul ministru, Vasile Tofan, a spus, după Bani.md, că protecția fermierilor din cereale creează costuri în altă parte, mai ales pentru morărit și creșterea animalelor, care depind de cereale ieftine. Pe aceeași linie, Guvernul cere să se țină cont de impactul asupra fermelor de animale, morăritului și procesării. Aceste firme sunt, de altfel, singurele care pot primi licențe acum.

Nu avem o cifră publică pentru cât din prețul pâinii, al cărnii sau al laptelui vine din cereale, așa că nu putem spune în lei cât ar ieftini cosul unei familii. Ce se poate spune: la un an cu inflația de 8,6% în septembrie, după BNM, și rata de bază de 9%, orice sursă de scădere a costurilor de producție a alimentelor contează pentru bancă. Efectul nu e nici imediat, nici sigur: depinde de cât din diferența de 800 de lei pe tonă ajunge la raft și cât rămâne la intermediari. Nu am găsit o estimare publică.

Cine pierde

Pentru un fermier, un exemplu pe un lot de 1.000 de tone de grâu din nord: la 2.675 de lei pe tonă, încasarea este de 2,675 milioane de lei. O scădere de 800 de lei pe tonă înseamnă 0,8 milioane de lei mai puțin, adică aproape 30% din venit, în timp ce costurile fixe, arenda, creditul și motorina nu scad deloc. Exemplul este ipotetic, nu o estimare a pierderilor reale.

Asociația avertizează în special pentru micii și mijlociii producători care încă mai au recolta nevândută. Recolta e bună, prețurile sunt mici, iar costurile au crescut, motiv pentru care licența este văzută ca singura protecție. Un fermier care a luat credit pentru semănat, la o rată de bază a BNM de 9%, își rambursează datoria din vânzarea grâului, iar o scădere de 30% a prețului îi taie direct marja.

Ce urmează să urmărim

• Raportul Ministerului Agriculturii despre efectele măsurii, datorat pe 31 octombrie, și dacă sugerează prelungirea.
• Dacă Guvernul propune o modificare legislativă. Fără ea, regimul se încheie în ziua în care expiră, iar Guvernul a spus că nu intenționează să-l prelungească.
• Prețurile la grâu și porumb în nord în zilele următoare. Dacă scad înainte de 31 octombrie, piața își anticipează deja sfârșitul protecției.
• Coada de la Giurgiulești: cu cât e mai lungă, cu atât mai multă marfă caută piața internă.

Pentru cititorul din Moldova, miza este simplă: cerealele ieftine ajută pe cine cumpără, cerealele ieftine rănesc pe cine vinde, iar diferența dintre cele două este o decizie politică luată în 18 zile.