Industria din Moldova: producția +8%, exporturile +12%, iar creditul pentru utilaje costă 9% bază

Industria din Republica Moldova a produs în primul semestru cu aproximativ 8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, iar exporturile au crescut cu circa 12% în primele șapte luni. Cifrele le-a dat premierul Vasile Tofan miercuri, 1 octombrie, la a treia ediție a Dialogului Pro-Industrie, organizat la Chișinău de Camera de Comerț și Industrie, cu aproximativ 350 de companii, autorități și parteneri de dezvoltare.

Sunt cifre citate de guvern la o conferință, nu o serie publicată de birou de statistică, iar discursul nu spune dacă ele sunt în termeni reali sau nominali. Le luăm ca ordin de mărime.

Ce a promis guvernul firmelor

Tofan a spus că vrea „o industrie mai competitivă, mai tehnologizată și mai rezilientă". Lista de priorități a guvernului, după relatarea Moldpres, are patru puncte:

• mai puțină birocrație pentru antreprenori;
• condiții mai bune pentru investiții;
• reducerea poverii fiscale pe muncă, descrisă de premier ca „un prim pas", cu tăieri mai consistente după aceea;
• diversificarea piețelor de export, pentru reziliență economică.

Premierul a dat ca exemplu o fabrică de sticlă care a trecut de la pierderi la profit prin investiții, tehnologie și management. Fabrica nu e numită în textul oficial, deci nu o putem verifica.

Nu apare nicio sumă și niciun termen pentru reducerea taxelor pe muncă. Până când există un proiect de lege cu procente și o dată, e o intenție, iar un angajator nu poate să-și facă bugetul pe ea.

Banii pentru utilaje costă mai mult decât anul trecut

Modernizarea tehnologică, pe care guvernul o pune în față, se face de obicei cu credit. Aici firmele dau peste costul banilor: Banca Națională a Moldovei a ridicat pe 17 septembrie rata de bază la 9,00% pe an, după decizia de politică monetară. Rata overnight la credite e 11,00%, iar rezervele minime obligatorii rămân la 18,0% pentru lei și la 26,0% pentru valută liber convertibilă.

Motivul e inflația: 6,96% în august, peste banda țintei BNM de 5,0% plus sau minus 1,5 puncte. Banca spune că vrea să stimuleze economisirea în loc de consum. Pentru o fabrică, mesajul practic e că un credit nou pentru linii de producție se ia acum la o dobândă de referință de 9%, după ce BNM și-a înăsprit politica monetară. Cât de mult se vede în dobânda finală depinde de bancă și de garanții; BNM nu publică acel preț în decizie. Mai multe despre diferența față de zona euro avem în analiza ratei BNM față de BCE și Fed.

Exportatorii au și un al doilea calcul: cursul. Pe 1 octombrie, BNM a fixat euro la 20,1263 lei și dolarul la 17,7199 lei. La un euro mai ieftin în lei, un exportator încasează mai puțini lei pe fiecare euro vândut, iar o firmă care își plătește utilajele în euro cumpără mai ieftin. Efectele se compensează doar parțial și diferit de la o firmă la alta.

Unde intră banii europeni

În aceeași zi, Tofan și comisarul european Valdis Dombrovskis au făcut declarații comune despre Planul de creștere: până la 1,9 miliarde de euro pentru 2025-2027, din care aproximativ 504 milioane de euro au fost deblocate până acum și alte 157 de milioane așteaptă reperele de reformă din iunie 2026. Pentru decembrie 2026 sunt prevăzute 40 de reforme, iar pentru 2027 încă 57. Planul include și îmbunătățirea mediului de afaceri și accelerarea investițiilor în infrastructură, printr-o agenție centrală nouă de proiecte, „Moldova Proiect". Dombrovskis a spus că Moldova e la jumătatea implementării reformelor și că mai sunt de făcut 2-3 ani.

Ce urmărești de aici încolo

• dacă cifrele de producție și export apar în datele Biroului Național de Statistică și în ce termeni;
• dacă reducerea taxelor pe muncă primește procent și dată în proiectul de buget;
• următoarea decizie a BNM privind rata de bază, care se transmite în costul creditelor pentru investiții;
• reperele de reformă din decembrie, de care depinde cea mai mare parte a banilor europeni.