BNM 9%, BCE 2,50%, Fed 4%: diferența de 6,5 puncte dă BNM aer, dar nu loc de tăieri

Pe 17 septembrie, Banca Națională a Moldovei a lăsat rata de bază la 9,00%. Cu o zi înainte, pe 16 septembrie, Fed urcase dobânda la 3,75%-4,00%, iar dobânda de depozit a BCE ajungea la 2,50%. Trei bănci centrale, două dintre ele în plin ciclu de majorări. Întrebarea pentru cine are un credit, un depozit sau o rudă care trimite bani din Italia: cât mai poate coborî dobânda de acasă, și ce se întâmplă cu leul dacă nu coboară.

Cele trei dobânzi una lângă alta

Rata BNM stă cu 6,50 puncte procentuale peste cea a BCE și cu 5,00 puncte peste plafonul Fed (calcul propriu). Coridorul BNM merge de la 7,00% la depozitele overnight până la 11,00% la creditul overnight, iar operațiunile repo se fac la 9,25%. Rezervele obligatorii rămân la 18,0% pentru lei și 26,0% pentru valută convertibilă, arată decizia BNM.

Seria publicată de BCE arată cât de rapid s-a schimbat direcția: 2,00% din iunie 2025, 2,25% din 17 iunie 2026, 2,50% din 16 septembrie 2026. Două majorări de câte un sfert de punct în trei luni, după mai bine de un an de pauză. Pagina de dobânzi cheie confirmă nivelul de 2,50%. Fed a votat 12-0 majorarea din 16 septembrie, iar comunicatul spune că pasul urmărește o întoarcere mai rapidă la inflația de 2%.

De ce BNM nu are loc de tăieri

Inflația din Moldova a fost de 6,96% în august, peste banda de 5,0% plus sau minus 1,5 puncte pe care BNM o ține ca țintă. Plafonul benzii e 6,5%, deci suntem cu 0,46 puncte deasupra lui. Dobânda reală, adică rata de bază minus inflația, iese la 2,04 puncte (9,00 minus 6,96). Pozitivă, dar nu largă.

BNM însăși leagă inflația de energie, de alimente și de cererea internă alimentată de venituri și de remitențe, care au crescut cu 20,88% în iulie față de iulie 2025. Creșterea economică a fost mai slabă, 0,9% în trimestrul al doilea. O economie care crește cu 0,9% și o inflație de aproape 7% sunt greu de împăcat cu o dobândă mai mică: dacă BNM taie acum, taie într-o piață în care banii din diaspora țin cererea sus.

Ghidajul băncii e scurt. Deciziile următoare vor depinde de perspectivele actualizate ale inflației, iar BNM spune că urmărește riscurile interne și externe. Nu promite nici o scădere, nici o urcare. Despre rolul tarifelor la gaze în această inflație am scris în analiza dobânzii de 9%.

Ce face diferența față de BCE pentru leu

O dobândă de 9% în lei față de 2,50% în euro înseamnă că cine ține bani în lei este plătit, la nivelul dobânzilor de politică, cu aproape 6,5 puncte mai mult decât cine ține euro. Acesta e și pragul de echilibru: leul trebuie să piardă cam atât în douăsprezece luni față de euro ca avantajul să dispară (aproximație, fără marja băncii și fără impozit).

Ultimele douăsprezece luni arată ce s-a întâmplat de fapt. Euro costa la BNM 19,6008 lei pe 1 octombrie 2025 și 20,1263 lei pe 1 octombrie 2026: plus 2,68%. Dolarul a urcat de la 16,6886 la 17,7199 lei, plus 6,18%. Față de euro, leul a pierdut mai puțin decât dobânda în plus. Față de dolar a pierdut 6,18%, adică puțin peste diferența de 5 puncte față de plafonul Fed. Cine a ținut lei într-un depozit a ieșit câștigător în euro și aproape la egalitate în dolari, înainte de marja băncii.

Dobânda de politică nu e dobânda pe care o primești. Despre ce dau de fapt băncile la depozitele în lei, față de inflație, am scris aici. Numărul din tabel de mai sus este tavanul din care se desprinde marja băncii.

Ce se schimbă pentru un credit

Să luăm, ca exemplu, un credit de 1.000.000 de lei cu dobândă variabilă legată de piață. Fiecare punct procentual în plus sau în minus înseamnă 10.000 de lei pe an în dobânzi, adică aproximativ 833 de lei pe lună (calcul simplu, fără amortizare). Dacă BNM ar tăia cu un punct în toamnă, rata ar scădea cu atât. Dacă BCE mai urcă o dată, un credit în euro devine mai scump independent de BNM, iar cine câștigă în lei duce un risc dublu: dobânda și cursul.

Tocmai pentru că BNM nu poate tăia ușor, cine are un credit în lei nu trebuie să se aștepte la o rată mai mică în următoarele luni. Cine ia un credit nou în euro pentru că dobânda pare mică trebuie să socotească și 2,68% urcarea euro din ultimul an. Piața creditelor imobiliare e tratată în alt articol.

Remitențele și cursul

Pentru o familie care primește bani din străinătate, diferența de dobânzi se vede în două locuri. Primul e cursul: cu euro mai scump față de leu ca acum un an, aceeași sumă trimisă dă mai mulți lei, dar prețurile au crescut și ele, cum am calculat în articolul despre puterea de cumpărare a unui euro. Al doilea e cererea: remitențele peste 20% sprijină consumul, iar consumul susține inflația pe care BNM o combate cu o dobândă de 9%. Despre volumul total, vezi remitențele din 2026.

Scenariile, fără prognoze

Dacă inflația coboară sub 6,5%, BNM poate discuta o tăiere, pentru că dobânda reală de peste 2 puncte îi lasă spațiu. Dacă rămâne aproape de 7% și BCE sau Fed mai urcă, cel mai probabil BNM menține 9,00%, iar o majorare nu e exclusă de ghidaj. O iarnă cu energie mai scumpă împinge spre al doilea scenariu. Nu știm care se va întâmpla. Cifra inflației din septembrie e primul semn.

Un pas practic: la următorul credit sau depozit, cere băncii dobânda efectivă, nu cea nominală, și compară-o cu inflația de 6,96%, nu cu rata de bază.