Analize

Un euro trimis acasă cumpără cu 3,8% mai puțin în Moldova ca acum un an: 20,99 lei l-ar readuce la nivel

Euro a urcat cu 2,9% față de leu în douăsprezece luni, prețurile cu 7,0%. Calculul pe combustibil, curent, alimente și servicii, și cursul de 20,99 lei care ar închide diferența.

de Roman Onta4 min de citit
Borcane cu murături și legume conservate pe o tejghea de piață din Chișinău
Foto: MOs810 / Wikimedia Commons, CC BY 4.0

Cine trimitea acum un an 100 de euro acasă, din Italia sau din Germania, primea la cursul oficial 1.962,54 lei. Azi aceiași 100 de euro dau 2.019,31 lei, cu 56,77 lei mai mult. Un coș de cumpărături care costa atunci 1.962,54 lei costă acum, după inflația anuală de 7,0%, în jur de 2.099 de lei. Diferența e de aproape 80 de lei la fiecare 100 de euro, iar în Moldova ajung lunar sute de milioane de dolari din transferuri.

Cursul a crescut, prețurile mai repede

Banca Națională a Moldovei a fixat pe 29 septembrie 2026 un euro la 20,1931 lei și un dolar la 17,7553. La aceeași dată din 2025, cursul oficial era de 19,6254 lei pentru euro și 16,8271 pentru dolar. Euro s-a scumpit deci cu 2,9%, dolarul cu 5,5%.

Prețurile au mers mai repede. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum din august au fost cu 7,0% mai mari decât în august 2025 (BNM calculează 6,96%). Raportat la preț, un euro cumpără cu 3,8% mai puțin (1,0289 împărțit la 1,0696 dă 0,962). Un dolar cumpără cu 1,4% mai puțin, pentru că s-a apreciat mai mult decât euro. Ambele calcule presupun că trimiți aceeași sumă în valută ca anul trecut și că o cheltuiești în lei, pe prețurile medii din statistică.

Unde doare cel mai tare: combustibil și curent

Media de 7,0% ascunde diferențe mari. Statistica arată creșteri anuale de 65,3% la motorină, 32,4% la benzină, 28,0% la transportul de pasageri și 23,7% la electricitate. Alimentele au urcat cu 4,7%, serviciile cu 8,1%, mărfurile nealimentare cu 8,2%. Gazul natural s-a ieftinit cu 13,9%, iar energia termică cu 17,0%. Alimentele au scăzut chiar cu 1,2% în august față de iulie.

Punând creșterea euro de 2,9% lângă fiecare preț, iese ce cumpără un euro trimis acasă față de septembrie 2025:

Ce cumperiPreț, anualPuterea unui euro
Motorină+65,3%-37,8%
Benzină+32,4%-22,3%
Electricitate+23,7%-16,8%
Servicii+8,1%-4,8%
Alimente+4,7%-1,7%

Pentru o familie fără mașină, care mănâncă în principal produse locale, pierderea reală e mică, sub 2% la alimente. Pentru cine depinde de o mașină sau de un microbuz, un euro a devenit cu mult mai puțin util. Statistica nu spune ce pondere are fiecare categorie într-un coș concret, așa că cifra de 3,8% rămâne o medie, nu bugetul unei familii anume.

Volumul crește, dar sumele se topesc pe drum

Diaspora nu a redus trimiterile. Remitențele brute au fost în iulie de 189,45 milioane de dolari, față de 153,37 milioane în iulie 2025, cu 23,5% mai mult. Peste 80% din bani vin în euro. Din cursurile BNM reiese că euro a scăzut față de dolar cu 2,5% într-un an (de la 1,166 la 1,137 dolari pentru un euro, calcul propriu). Transferurile în euro au crescut deci probabil mai mult de 23,5%. Există un lucru pe care sursele nu îl arată: cât din creștere e sumă trimisă în plus și cât e numărul mai mare de transferuri mici.

Ce se vede clar: o parte din creșterea remitențelor compensează scumpirile. Cine trimite mai mult ține cheltuielile familiei la același nivel real. Am scris despre cele 967 de milioane de dolari din primul semestru.

Cursul care ar egala inflația

Pentru ca 100 de euro să păstreze puterea de acum un an, cursul ar trebui să urce cu 7,0%, la 19,6254 × 1,0696 = 20,99 lei pentru un euro. Azi e la 20,19, cu 0,80 lei sub. Cursul a stat în jur de 20,2 lei luni și marți, iar dobânda de bază a BNM este de 9%. La ședința din 17 septembrie banca a lăsat prognoza de inflație mai mică pentru trimestrul trei și mai mare pentru trimestrul patru, iar riscurile rămân inflaționiste până la sfârșitul lui 2026. Următoarea ședință e pe 5 noiembrie.

Două scenarii, fără prognoză din partea noastră. Dacă inflația rămâne peste 6,5%, plafonul benzii BNM, și leul rămâne aproape de 20,2, decalajul de aproape 4% se păstrează. Dacă BNM lasă leul să slăbească spre 21 de lei, decalajul se închide, dar prețurile importate, combustibilul în primul rând, ar urca și ele. Un leu mai slab nu face un euro mai util, îl face doar mai scump în lei.

În practică, pentru cine trimite bani: suma pe care o cere familia trebuie recalculată din când în când după prețurile din Moldova, nu după cursul de acum un an. Pentru cine primește: rata dobânzii la un depozit contează, iar depozitele în lei erau în august sub inflație.

Mai citește