Diaspora a trimis acasă 967 de milioane de dolari în șase luni, cu 25,3% mai mult decât anul trecut

Moldovenii din diasporă au trimis acasă 967,1 milioane de dolari în prima jumătate a anului, cu 25,3% mai mult decât cei 772 de milioane din perioada similară a lui 2025, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Doar în iunie au intrat 181,3 milioane de dolari, cu aproape 40 de milioane peste iunie 2025, iar în iulie transferurile au ajuns la 164,85 milioane, cu 23% mai mult decât anul trecut, conform Bani.md. La cursul oficial de azi, 17,5504 lei pentru un dolar, cei 967,1 milioane din primul semestru fac aproape 17 miliarde de lei, o sumă apropiată de cei 23 de miliarde de lei ai deficitului bugetar pe tot anul. Banii nu vin de la Chișinău. Vin din Israel, Italia și Germania, prin conturi bancare, în euro.

Ritmul cel mai rapid din ultimii patru ani

2025 s-a încheiat cu 1,66 miliarde de dolari în transferuri către persoane fizice, sub vârful de aproximativ 1,75 miliarde din 2022, anul în care refugiații din Ucraina și banii de urgență au umflat fluxul. Prima jumătate a lui 2026 arată o revenire clară: creșterea de 25,3% e cea mai mare din ultimii patru ani, spun datele reluate de Ziar.md. Dacă a doua jumătate a anului ar repeta ritmul primelor șase luni, ca exemplu de calcul, nu ca prognoză, anul s-ar apropia de 2 miliarde de dolari, un record pentru seria bancară a BNM.

Nu tot ce vine din diasporă trece prin bănci. Banii duși în buzunar la vamă, la o vizită acasă, nu apar în statistica BNM, care numără doar transferurile de mijloace bănești prin sistemul bancar în favoarea persoanelor fizice. Cifra reală e deci un prag minim, nu un total.

De unde vin banii: Israel, Italia, Germania

Pentru primul trimestru din 2026, ultimul cu detaliere pe țări, NewsMaker arată sursele, cu Uniunea Europeană la peste 61% din total:

Totalul trimestrului a fost de 389 de milioane de euro, față de 352,1 milioane în T1 2025, plus 10,4%. Israelul rămâne prima sursă, urmat de patru țări din zona euro. Peste 80% din toate transferurile din 2026 au ajuns în euro, restul aproape în întregime în dolari, arată Bani.md. Structura contează pentru cine primește banii acasă: o familie plătită în euro simte direct cursul euro-leu, nu pe cel al dolarului.

SEPA a tăiat comisionul de la 150 la 1 euro

O bună parte din accelerarea din 2026 nu vine din salarii mai mari peste hotare, ci dintr-o schimbare tehnică. Republica Moldova s-a conectat operațional la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) pe 6 octombrie 2025, după ce Consiliul European de Plăți aprobase pe 6 martie 2025 admiterea țării, arată Radio Chișinău. Un transfer bancar în euro dinspre Italia sau Germania, care costa între 20 și 200 de euro comision prin sistemul vechi, costă acum în medie 1,09 euro prin SEPA, printr-una din cele opt bănci moldovenești cu statut de participant.

Efectul se vede în cifre. În primele zece luni de conectare, aproximativ 960.000 de transferuri au trecut prin SEPA. Făcute prin vechiul sistem, ar fi costat aproximativ 14,2 milioane de euro în comisioane; prin SEPA au costat circa 1 milion, o economie de 13,2 milioane de euro direct în buzunarul familiilor, calculează Forbes.ro, cu volumul transferurilor în creștere de circa 57% față de perioada similară dinainte de conectare. Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a numit momentul „istoric pentru sistemul financiar național”, în comunicatul băncii. Un comision mai mic nu explică toată creșterea de 25,3%, dar explică de ce transferurile mici și dese, cei 100 sau 200 de euro trimiși de mai multe ori pe lună, au devenit practice acolo unde înainte tăiau din suma trimisă.

Ce cumpără acești bani

Banii intrați prin remitențe nu apar separat în consum sau în credit, dar se văd în ambele. Când dobânda la creditul ipotecar în lei stă la 8,07% în august, cum am arătat în articolul despre creditele imobiliare, o familie cu venit din diasporă poate plăti un avans mai mare sau cumpăra direct, fără credit, unde un cumpărător doar cu venit din Moldova ar avea nevoie de finanțare. Banii merg și spre facturi: o gospodărie care primește 500 de euro pe lună din Italia acoperă fără efort o factură la gaz de 2.030 de lei la tariful actual, chiar dacă acesta urcă spre 2.630-2.730 de lei, cum am scris în articolul despre dobânda BNM și tariful la gaz. Pentru bugetul de stat, transferurile intră indirect, prin TVA-ul plătit la ce se cumpără cu ele.

Ce poate opri fluxul

Banii diasporei depind de piața muncii din altă parte, nu de economia Moldovei. Israelul e prima sursă, iar orice deteriorare a situației economice sau de securitate de acolo taie direct din cei 66 de milioane de euro pe trimestru. Italia și Germania, sursa a doua treime din bani, depind de cât de repede cresc salariile în zona euro și de câți moldoveni mai pleacă, respectiv rămân acolo. O încetinire a economiilor din vestul Europei, unde lucrează cea mai mare parte a diasporei recente, s-ar simți direct în transferurile lunare, cu o întârziere de câteva luni. Pentru leu, riscul e simetric: dacă remitențele scad exact când importurile de energie se scumpesc, cum s-a întâmplat în 2022, cursul euro-leu simte presiunea din două direcții deodată.

Pentru toamnă, cifrele de urmărit sunt lunare, nu trimestriale. BNM publică transferurile la câteva săptămâni după închiderea lunii, iar un august sau septembrie sub ritmul lui iunie ar arăta primul semn că accelerarea din 2026 stă mai mult pe efectul de o singură dată al SEPA decât pe o creștere reală a banilor trimiși din diasporă.