Investitorii români din Moldova: 1.700 de firme, 442 de milioane de euro și 0% impozit pe profitul reinvestit
Premierul Tofan a discutat pe 28 septembrie cu 60 de firme românești: comerț de 3,16 miliarde de euro, impozit de 12% pe profit și 0% pe cel reinvestit. Ce contează pentru angajați și exportatori.
Peste 60 de reprezentanți ai firmelor românești care lucrează în Moldova s-au așezat luni, 28 septembrie, la aceeași masă cu premierul Vasile Tofan, la Moldova Business Week. Cifrele au venit din partea guvernului: peste 1.700 de companii românești active în Moldova și investiții totale de 442 de milioane de euro, potrivit Moldpres.
Ce sumă înseamnă 442 de milioane de euro
La cursul oficial al BNM pentru 29 septembrie, de 20,1931 lei pentru un euro, investițiile românești însumează cam 8,9 miliarde de lei. Schimburile comerciale dintre cele două țări, de 3,16 miliarde de euro, echivalează cu aproape 63,8 miliarde de lei.
Împărțite la numărul de firme, 442 de milioane de euro dau în medie sub 260.000 de euro pe companie (calculul este al nostru și e o limită de sus, fiindcă cifra de firme e „peste 1.700”). Adică vorbim în mare parte de afaceri mici și mijlocii, nu de câteva fabrici mari. Pentru un angajat din Chișinău sau Bălți, asta se traduce în magazine, distribuție, servicii și mici unități de producție, nu într-un singur angajator dominant.
Impozitul: 12% pe profit, 0% pe ce reinvestești
Tofan a pus pe masă două cifre fiscale. Impozitul pe profit este de 12%. Profitul reinvestit este impozitat cu 0% pentru companiile cu venituri de până la 200 de milioane de lei, adică aproximativ 9,9 milioane de euro la cursul de mai sus.
Pragul contează. O firmă cu 200 de milioane de lei cifră de afaceri este departe de o microîntreprindere, dar rămâne mult sub marile rețele de retail sau bănci. Regula favorizează exact tipul de investitor descris mai sus: cel care își lasă profitul în afacere și cumpără echipamente, stoc sau spațiu. Cine scoate dividende plătește separat, iar dividendul urcă la 8% în 2027, conform propunerilor deja prezentate.
România cumpără 29% din exporturile Moldovei
Din datele prezentate la întâlnire reiese că România primește 29% din exporturile moldovenești. Statistica din iulie dădea 28,3% pentru o lună, deci ordinul de mărime se confirmă: oricând economia românească încetinește, se simte la Chișinău în comenzi. Un producător moldovean de mobilă, ambalaje sau cablaje depinde de cererea din România mai mult decât de orice altă piață.
Ce a cerut guvernul, ce a promis
Tofan a spus că Moldova nu poate concura prin mărimea pieței, ci prin „agilitate, mai puțină birocrație și viteză”. Priorități anunțate: reducerea birocrației, simplificarea relației dintre firme și stat și recunoașterea, unde se poate, a certificărilor profesionale europene. Recunoașterea calificărilor a fost și una dintre problemele ridicate de investitori, alături de alinierea reglementărilor la standardele UE.
Nu s-au anunțat sume noi, termene sau proiecte de lege. Promisiunea rămâne deocamdată una de intenție, iar testul va fi dacă simplificările apar în legislație.
Legătura cu infrastructura
În aceeași zi, vicepremierul Vladimir Bolea, aflat la Bruxelles între 28 și 30 septembrie, a cerut Comisiei Europene sprijin pentru calea ferată Ungheni-Chișinău și autostrada Iași-Ungheni-Chișinău. Studiul de fezabilitate pentru calea ferată se face cu sprijin JASPERS, iar autostrada a trecut de prefezabilitate. Ambele leagă direct Moldova de piața românească, cea în care se vând 29% din exporturile țării. Ele sunt însă la faza de studii, nu de construcție, așa că nu schimbă costul transportului în anii următori.
Un lucru concret de urmărit: regimul liberalizat de transport de mărfuri cu UE expiră la 31 martie 2027, iar Chișinăul cere prelungirea. Pentru o firmă care exportă camioane pline spre România, o reînnoire întârziată ar însemna autorizații și costuri în plus.
