România a stagnat în trimestrul II, iar Moldova îi vinde 28,3% din exporturi: ce schimbă asta la Chișinău

Institutul Național de Statistică al României a publicat pe 14 august prima estimare pentru trimestrul II: PIB-ul a rămas la același nivel ca în primul trimestru, cu 0,4% sub trimestrul II din 2025 pe seria brută și cu 2,0% sub el pe seria ajustată sezonier, potrivit Euronews România. Pe primul semestru, seria ajustată arată minus 1,6%. La Chișinău cifra nu pare a fi a noastră, dar este: România cumpără 28,3% din tot ce exportă Republica Moldova.

Cât cântărește România în comerțul Moldovei

Biroul Național de Statistică a publicat datele pe ianuarie-iulie. Exporturile totale au fost de 1.969,9 milioane de euro, importurile de 5.842,2 milioane, deficitul de 3.872,3 milioane. Prima piață de export este România, cu 28,3%, urmată de Turcia (12,1%), Italia (10,1%), Cehia (8,0%), Ucraina (7,3%) și Germania (5,4%). Cele șase țări la un loc iau 71,1% din export, după datele BNS.

România este și primul furnizor: 23,2% din importuri, înaintea Chinei (14,2%), Ucrainei (9,2%), Germaniei (6,9%) și Turciei (6,5%).

Din procente se pot scoate sumele, cu o rotunjire de câteva milioane în plus sau în minus. 28,3% din 1.969,9 milioane înseamnă circa 557 de milioane de euro vândute în România. 23,2% din 5.842,2 milioane înseamnă circa 1.355 de milioane cumpărate de acolo. Diferența, aproape 800 de milioane de euro, este cam o cincime din tot deficitul comercial al Moldovei. Calculul este al meu, BNS nu publică această sumă în comunicatul citat.

Exporturile au crescut, deși economia de peste Prut stă pe loc

Ar fi logic ca o economie care nu crește să cumpere mai puțin. Datele nu arată asta: livrările Moldovei spre România au crescut cu 8,2% în ianuarie-iulie, adică cu aproximativ 42 de milioane de euro față de aceeași perioadă din 2025 (557 împărțit la 1,082 dă circa 515). Spre Turcia și Italia creșterea a fost de 27,3%, respectiv 27,7%, iar spre Germania exporturile s-au înmulțit de 1,7 ori.

Structura arată de ce România nu a tras exporturile în jos. La nivelul întregului export, cel mai mare capitol este semințele oleaginoase, cu 14,8%, apoi mașinile și aparatele electrice, cu 14,4%, cerealele, cu 11,4%, și legumele și fructele, cu 10,9%. BNS nu împarte aceste categorii pe țări în comunicatul citat, deci nu știu cât din fiecare ajunge în România. Ce se vede este că un exportator de semințe sau de cereale vinde o marfă cu preț de bursă, pe care un cumpărător o ia în stagnare la fel ca în boom. Mașinile și aparatele electrice depind de comenzile industriei, iar acolo datele INS citate de Profit.ro nu sunt bune: industria românească a scăzut cu 2,9%.

Aceleași date arată de unde vine stagnarea. Consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,5% și a tras PIB-ul în jos cu 1,5 puncte procentuale, comerțul, transporturile și turismul au pierdut 3,9%, iar construcțiile (plus 12,3%) și investițiile (plus 10,9%) au ținut economia la suprafață. Un consum care scade lovește mai întâi mărfurile de raft și mai puțin cerealele și uleiul, iar Moldova vinde mai ales din a doua categorie.

Prețurile: România încetinește, Moldova accelerează

Inflația anuală din România a fost de 6,2% în august, cu 0,22% mai mult pe lună, iar Institutul Național de Statistică explică scăderea față de lunile trecute prin ieșirea din calcul a majorării TVA și a liberalizării tarifelor la energie din anul trecut, conform B1 TV. Motorina era încă cu 34,61% mai scumpă decât în august 2025, benzina cu 25,49%, chiriile cu 39,7%.

Moldova merge în direcția opusă. Inflația a fost de 6,96% în august, cu 0,62 puncte mai mult decât în iulie și peste banda de 5% plus sau minus 1,5 puncte a BNM. Pe 17 septembrie banca centrală a urcat rata de bază cu 1,5 puncte, la 9%, iar următoarea ședință este pe 5 noiembrie, după Radio Moldova. BNR a ținut dobânda la 6,50% pe 10 august, iar următoarea ședință este pe 8 octombrie, după Digi24. Banca prevede 6,1% la sfârșitul lui 2026 și 3,4% la sfârșitul lui 2027, potrivit B1 TV.

Comparat simplu: dobânda de bază minus inflația dă 2,04 puncte la Chișinău (9 minus 6,96) și 0,3 puncte la București (6,5 minus 6,2). BNM strânge mai tare, pentru că prețurile îi scapă din mână, iar BNR poate aștepta, pentru că prețurile îi coboară singure.

Pentru cititorul din Moldova asta contează în două locuri. Primul: cu aproape un sfert din importuri venite din România, o economie vecină care iese din șocul de preț ușurează presiunea pe rafturile de aici, dar nu o elimină, pentru că tarifele la gaz și la căldură se hotărăsc separat la ANRE. Al doilea: cu o rată de bază de 9% față de 6,5%, banii se împrumută în lei moldovenești de la un cost mai mare decât în lei românești, iar diferența ține de politica monetară, nu de cursul de schimb.

Leul, RON și cine primește salariul în România

La 25 septembrie BNM a fixat leul românesc la 3,8288 lei moldovenești, cu 0,1959% mai sus decât în ziua precedentă, euro la 20,2078 (plus 0,2024%) și dolarul la 17,7706 (plus 0,5785%), potrivit Realitatea.md. Un moldovean care lucrează în România își primește salariul în lei românești. Când RON urcă față de MDL, același salariu valorează mai mult la Chișinău. Doar că 0,1959% într-o zi înseamnă puțin față de o inflație anuală de 6,2% în țara unde se cheltuie salariul.

Datele de azi nu spun câți moldoveni lucrează în România și cât trimit acasă de acolo, așa că nu pun o sumă.

Ce urmărești în următoarele săptămâni

Economistul Dragoș Cabat, citat de Euronews, vede trei motive pentru care scăderea din 2026 ar putea rămâne între 0 și minus 0,5%: baza de comparație mai mică din a doua jumătate a lui 2025, recolta mai bună și banii din PNRR care ar urma să vină în trimestrele III și IV. Dacă are dreptate, comenzile din România nu se rup, iar cota de 28,3% rămâne un sprijin pentru exportatorii moldoveni. Dacă PNRR întârzie, primii afectați sunt cei care vând industrial, nu cei care vând cereale.

Datele care confirmă sau infirmă tabloul: ședința BNR din 8 octombrie, cifrele BNS pe august, cu împărțirea pe țări, și ședința BNM din 5 noiembrie. Despre gazul și căldura care se scumpesc separat, prin decizia ANRE de pe 28 septembrie, citește propunerea ANRE. Despre celelalte cifre ale comerțului exterior moldovenesc pe iulie, vezi articolul din 24 septembrie.