Investițiile străine în Moldova: 409 milioane de euro în 2025, iar aproape tot vine din profit reinvestit

Moldova a atras în 2025 investiții străine directe nete de 409 milioane de euro, cu 15 milioane mai puțin decât cei 424 de milioane din 2024 și cu 26% sub vârful de 554 de milioane din 2022. La cursul BNM de 20,1931 lei pentru un euro, suma înseamnă 8,26 miliarde de lei. Cifra vine de la Agenția de Investiții, iar Bancamea, citând alte date, o dă la 408 milioane, față de 427 în 2024. Diferența de un milion nu schimbă concluzia.

Concluzia stă în structura sumei. Profitul reinvestit a fost de 414 milioane de euro, adică mai mult decât intrarea netă totală. Cu alte cuvinte, firmele străine deja prezente au lăsat banii în Moldova, iar restul componentelor, împrumuturile și capitalul nou, au ieșit împreună ușor pe minus.

Ce înseamnă „reinvestit" și de ce nu e același lucru cu un investitor nou

O investiție străină directă are trei părți: capital adus de acționar, credite de la firma-mamă și profit rămas în țară. În 2025 doar a treia a contat. Agenția de Investiții spune, după cum arată Logos Press, că nivelul din 2025 a fost dat în principal de reinvestirea profitului de către investitorii existenți și că în ultimii cinci ani nu a intrat niciun investitor străin nou și mare.

Asta nu e o veste rea în sine: o bancă, o rețea de retail sau o fabrică ce își extinde capacitatea din profitul făcut aici arată că afacerea merge. Dar e o creștere fără fața nouă. Un investitor nou aduce o fabrică, o linie de producție, sute de angajați. Reinvestirea menține și extinde ce există.

Stocul crește încet, iar leul și reevaluările mănâncă din el

Stocul total de investiții străine a ajuns la 5,4 miliarde de euro la finalul lui 2025, cu 2,6% peste 2024. Din el, 3,721 miliarde de euro (circa 69%) sunt capital propriu și 1,652 miliarde (31%) sunt datorii către investitor. Aceleași date arată ajustările care au tăiat din stoc: 220 de milioane de euro din variația cursurilor valutare, 27 de milioane din reevaluări și 23 de milioane din alte ajustări, în total 270 de milioane.

Aritmetica se leagă: 409 milioane intrate minus 270 pierdute prin ajustări dau aproximativ 139 de milioane creștere, adică cei 2,6% raportați. Ce contează pentru cititor: chiar și un an cu intrări de 409 milioane lasă stocul aproape pe loc, pentru că variația cursurilor și reevaluările au luat aproape două treimi din intrări.

România a luat 8,1 miliarde, Moldova 5% din asta

În Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, investițiile străine au urcat în 2025 la 91,5 miliarde de euro, de la 75,8 miliarde. România a adunat 8,1 miliarde, cu 45% mai mult, Bulgaria 3,2 miliarde (plus 32%), Slovenia 1,4 miliarde (plus 19%). Moldova, cu 409 milioane, a primit cam 5% din cât a primit România. Țările sunt de mărimi diferite și nu comparăm pe cap de locuitor aici, dar direcția e clară: regiunea a urcat, Moldova a stat pe loc.

Ponderea stocului în PIB spune același lucru din alt unghi. A scăzut de la 40% în 2019 la 29,8% în 2025. Țările Uniunii dețin peste 3,1 miliarde de euro din stoc, deci sursa de bani rămâne europeană și foarte concentrată.

Semnalele pentru 2026 nu sunt mai bune. Potrivit Bancamea, numărul proiectelor greenfield anunțate (fabrici și investiții construite de la zero) a scăzut cu 44% în primul trimestru din 2026, iar capitalul angajat cu 35%. Războiul din Ucraina rămâne motivul citat pentru prudența investitorilor.

Discursul de la Moldova Business Week și ce lipsește din el

Marți, la deschiderea Moldova Business Week, oficialii au vorbit despre alt tip de capital. Directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a spus că Moldova este „foarte aproape" să exporte mai multe servicii decât bunuri. Masterplanul Moldova HiTech Park prevede peste 200 de milioane de euro și peste 21.000 de locuri de muncă pe 50 de hectare. Comisarul european Marta Kos a confirmat cei 1,9 miliarde de euro din Planul de Creștere până în 2027, cu pachete noi din 2028. Aceeași sursă dă stocul la 5,37 miliarde de euro și numără peste 3.800 de companii internaționale active în țară.

Cele 21.000 de locuri de muncă sunt o intenție de plan, nu un contract semnat. Cei 1,9 miliarde din Planul de Creștere sunt bani publici, care intră la buget în tranșe, nu investiții private. Investiția privată străină nouă, cea care crește numărul de angajatori, este exact componenta care a lipsit în 2025.

Ce schimbă pentru un cititor din Moldova

Pentru un salariat, reinvestirea înseamnă că angajatorii străini existenți rămân și cresc încet, deci locurile de muncă de la ei se mențin, dar nu apar în valuri. Un val ar veni doar cu un investitor nou și mare, iar în cinci ani niciunul nu a venit. Pentru cine caută un loc de muncă în industrie, oferta nouă vine mai greu decât în România, unde investițiile au crescut cu 45%.

Pentru leu, investițiile străine sunt o sursă de valută, dar în 2025 sursa a fost fără aport real din exterior: 414 milioane din 409 au fost profit rămas aici, bani care nu au trecut granița în acel an. Un investitor nou și mare ar fi adus valută proaspătă. Reinvestirea profitului nu aduce.

Pentru cine are un business aici sau vrea unul: capitalul merge acum în alte părți: România a primit de aproape 20 de ori mai mult decât Moldova. Iar dacă discuția despre bursa BIMx și despre obligațiuni se transformă în finanțare pentru firme locale, o parte din golul lăsat de investitorii noi ar putea fi umplută din piața internă. Deocamdată e o promisiune, nu o cifră.