Analize

Livada Moldovei II: 150 de milioane de euro pentru fermieri ajung abia în 2027, iar datoria e a statului

Creditul BEI de 150 de milioane de euro înseamnă 3,02 miliarde de lei. Fermierii îl primesc prin bănci din 2027, statul îl rambursează: ce se știe și ce nu.

de Alex Onta3 min de citit
Siloz și fermă cu drapelul Republicii Moldova deasupra, în fața unui câmp cu iarbă uscată
Foto: Анатолий Зубанюк / Wikimedia Commons, CC BY 3.0

Creditul de 150 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru agricultură a fost semnat pe 29 iunie, dar un fermier din Moldova nu poate cere încă un leu din el. Moldpres scrie că proiectul „Livada Moldovei II" pornește la începutul lui 2027. Până atunci merită văzut cine ia banii, cine îi dă înapoi și cât înseamnă suma în lei.

Ce s-a semnat și cine e debitorul

Potrivit Logos Press, debitorul este Republica Moldova, iar creditorul BEI. Circa 90% din sumă, adică 135 de milioane de euro, merge către micro, mici și medii întreprinderi din sectorul agroalimentar, prin bănci, companii de leasing și creditori nebancari. Până la 10% finanțează investiții publice în cercetare agricolă, educație, siguranța alimentelor și servicii pentru sector. Guvernul estimează, citat de Moldpres, că proiectul va mobiliza peste 300 de milioane de euro de investiții în agroalimentar.

Fermierul nu ia deci bani de la stat și nu îi primește gratis. Îi ia de la o bancă sau de la o firmă de leasing, cu o dobândă pe care sursele nu o publică. Statul rambursează BEI, iar firma care a luat creditul rambursează intermediarul.

Cât înseamnă în lei

La cursul oficial BNM de azi, 20,1260 de lei pentru un euro, calculul nostru arată așa:

ComponentăEuroLei
Creditul total BEI150 mil.3,02 mld.
Către firme, prin intermediari (90%)135 mil.2,72 mld.
Investiții publice (10%)15 mil.302 mil.
Investiții mobilizate, minimum300 mil.6,04 mld.

Cele 3,02 miliarde de lei înseamnă circa 0,78% din PIB, dacă luăm PIB-ul de 387,7 miliarde de lei care se deduce din deficitul rectificat (23,07 miliarde, adică 5,95% din PIB). Raportul de 2 la 1 dintre investițiile mobilizate și credit arată că fermierii ar pune și ei bani proprii, cel puțin la fel de mulți ca BEI.

Ce nu spune nimeni: dobânda

Nici Moldpres, nici Logos Press nu dau dobânda, scadența sau perioada de grație. Fără ele nu se poate spune cât costă creditul pentru fermier sau pentru buget. Se pot da doar repere. Rata de bază a BNM este de 9,00% din 17 septembrie, iar dobânda medie la titlurile de stat a fost de 9,08% în 2025 și de 9,5 până la 10% în prima jumătate din 2026, arată Construim Încredere.

Un exemplu de scară, ca exercițiu: fiecare punct procentual de dobândă pe 150 de milioane de euro înseamnă 1,5 milioane de euro pe an, adică 30,2 milioane de lei. Costul real se vede abia în contractul de finanțare, aprobat de Guvern potrivit Moldpres.

Restul conductei: bani în 2027, 2028 și 2029

Același text Moldpres enumeră alte două proiecte. Irigațiile, cu BERD și UE, pornesc cu proiectarea în 2027 și cu lucrările în 2028-2029, pe sistemele Puhăcenii de Sus și Massivul Căușeni, în total 6.900 de hectare. Programul AGRI-M/IFAD IX, estimat la 43,5 milioane de euro (circa 875 de milioane de lei), începe la începutul lui 2028 și vizează micii fermieri, tinerii și femeile, în legume, apicultură, pomicultură și creșterea rumegătoarelor mici. Pentru irigații textul nu dă nicio sumă.

Adunate, cele două sume cunoscute (150 și 43,5 milioane de euro) fac 193,5 milioane de euro, adică 3,89 miliarde de lei, circa 1% din PIB, pe trei ani. Dacă le comparăm cu granturile externe din 2026, care au scăzut la 1,41 miliarde de lei, conform aceleiași surse Logos Press, singurul credit BEI este de 2,1 ori mai mare. Comparația e totuși strâmbă: grantul nu se returnează, creditul da.

Ce schimbă pentru cititor

Pentru un fermier sau un procesator, primul semnal vine în 2027, la ghișeul băncii, nu înainte. Înainte de asta contează să vadă ce condiții pun intermediarii, mai ales în raport cu un credit comercial la 9% bază. Pentru contribuabil, 3,02 miliarde de lei intră în datoria externă a statului, la un deficit de 5,95% din PIB. Pentru cine din diaspora se gândește la o afacere agricolă acasă: banii merg la micro și mici întreprinderi din agricultură și procesare, iar condițiile finale se vor afla de la bănci, nu din comunicate.

Ce urmărim: ratificarea contractului, publicarea dobânzii și a scadenței, lista băncilor și a firmelor de leasing alese ca intermediari.

Mai citește