Politică

Instituțiile pot crea parcuri industriale: ce schimbă legea votată la 8 octombrie pentru cele 13 parcuri

Parlamentul a votat în lectura a doua modificarea Legii parcurilor industriale: cine le poate înființa, plafonul de 5% la cheltuieli, spații pentru start-up-uri și terenuri agricole.

de Roman Onta3 min de citit
Fațada clădirii Parlamentului Republicii Moldova la Chișinău, cu treptele de la intrare și gazonul acoperit de zăpadă
Foto: Parlamentul Republicii Moldova / Wikimedia Commons, CC0 1.0

Până acum, un parc industrial din Republica Moldova putea fi pornit de o categorie îngustă de inițiatori. De joi, 8 octombrie, lista se lărgește: Parlamentul a adoptat în lectura a doua modificările la Legea cu privire la parcurile industriale, iar instituțiile publice care administrează bunuri sau infrastructură ce pot fi valorificate vor putea iniția crearea unui parc, potrivit Moldpres. Inițiativa aparține Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Legea intră în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial, iar data publicării nu era cunoscută la redactarea acestui text.

Ce a votat Parlamentul

Decizia are patru componente, toate din textul adoptat în lectura a doua:

  • cercul celor care pot iniția un parc industrial include întreprinderi de stat și municipale, societăți comerciale și instituții publice care administrează bunuri sau infrastructură;
  • cheltuielile administrative pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice, când aceasta se finanțează de la bugetul de stat, nu pot trece de 5%;
  • start-up-urile pot ocupa spații în parc până la 12 luni, în perioada de incubare;
  • un parc poate include terenuri agricole sau cu altă destinație specială fără schimbarea categoriei, iar unele parcuri pot deveni platforme de investiții pentru industria națională de apărare.

Despre termenul pentru start-up-uri sursele nu spun același lucru. Radio Chișinău și Moldpres dau 12 luni pentru textul votat acum, iar Ziarul Național scria despre șase luni în varianta din prima lectură. Cel mai probabil, termenul a fost prelungit între cele două voturi, dar am găsit varianta finală doar în relatările despre votul de pe 8 octombrie. Numărul voturilor din lectura a doua nu apare în sursele consultate. În prima lectură, pe 3 septembrie, proiectul a primit 53 de voturi.

Ce schimbă pentru parcurile care există

Potrivit Radio Chișinău, scopul inițiativei ministerului este clarificarea rolului instituțiilor publice și armonizarea facilităților din parcuri cu legislația privind ajutorul de stat. Ziarul Național dă și cifrele sistemului la sfârșitul lui 2025:

IndicatorValoare
Parcuri industriale în funcțiune13
Întreprinderi rezidente144
Investiții cumulatepeste 4,6 mld. lei
Angajați4.500
Venituri anuale9,9 mld. lei

Calculul nostru din aceste cifre: 4,6 miliarde de lei la 13 parcuri înseamnă în medie circa 354 de milioane de lei investiți într-un parc, iar împărțite la 4.500 de angajați, circa un milion de lei investiți pentru fiecare loc de muncă. Veniturile anuale de 9,9 miliarde, împărțite la cele 144 de întreprinderi, dau circa 69 de milioane de lei pe rezident. Sunt medii: parcurile diferă mult între ele, iar sursa nu le detaliază.

Pentru cine contează

Pentru o primărie sau o instituție care are o clădire ori o platformă nefolosită, legea deschide o cale directă: poate propune un parc fără să creeze mai întâi o structură nouă. Plafonul de 5% pentru cheltuielile administrative vizează banii publici care ar merge la infrastructura tehnică. Regula despre terenurile cu altă destinație reduce o formalitate, dar nu spune cine hotărăște în fiecare caz. Prevederea despre industria de apărare este formulată prin „unele parcuri”, fără nume, fără sume și fără un termen, așa că efectul ei nu se poate evalua pe baza surselor deschise.

Un lucru nu se știe încă: câte parcuri noi vor apărea. Sursele consultate nu spun că legea obligă pe cineva să înființeze un parc sau că alocă bani pentru parcuri noi, deci numărul depinde de proiectele depuse după intrarea în vigoare.

Mai citește