Căldura din Chișinău și Bălți, lucrare de interes național: 343 de milioane de euro scapă de blocaje
Parlamentul a adoptat la 22 octombrie legile care declară lucrările la rețelele de încălzire din Chișinău și Bălți de utilitate publică națională. Miza: 343 de milioane de euro.

Parlamentul a adoptat joi, 22 octombrie, legile prin care modernizarea sistemelor de încălzire din Chișinău și Bălți devine lucrare de utilitate publică de interes național, potrivit sintezei ședinței publicate de MOLDPRES. Sinteza nu dă numărul de voturi. Hotărârea privește proiecte de circa 343 de milioane de euro.
Ce a decis Parlamentul
Sunt două legi, câte una pentru fiecare municipiu. Ele au pornit de la două proiecte de lege aprobate de Guvern la mijlocul lui septembrie, scrie Logos Press. Statutul de utilitate publică națională schimbă regulile pentru lucrările din interiorul blocurilor și de pe rețelele termice. Ministerul Energiei a explicat atunci că lucrările se lovesc de blocaje, adică de restricțiile din legislația actuală pentru intervenții în imobile cu mai mulți proprietari.
Banii și lucrările
Potrivit comunicatului Guvernului, pentru Chișinău sunt prevăzute 326 de milioane de euro, iar pentru Bălți 17 milioane de euro. Împreună dau 343 de milioane, cifra pe care o folosește și Logos Press. Adresa comunicatului are în text „lei”, dar conținutul lui și articolul Logos Press vorbesc de euro; cifrele de mai jos sunt cele din text.
- Chișinău, proiectul „Casa caldă”: 2.510 puncte termice individuale, 1.665 de blocuri trecute la distribuție orizontală, două stații de pompare și reabilitarea rețelelor primare. Sunt vizate peste 1.700 de blocuri.
- Bălți, faza a doua a sistemului termic CET-Nord, cu finanțare de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare: înlocuirea rețelelor și a instalațiilor, puncte termice individuale. Aproape 300 de blocuri.
Ce înseamnă pentru locatari
Distribuția verticală din blocurile vechi, cu o singură coloană pentru mai multe apartamente, se înlocuiește cu una orizontală, cu contor în fiecare apartament. Locatarul plătește atunci pentru căldura consumată, nu o cotă din bloc. Ministerul Energiei estimează o scădere a consumului de energie termică de până la 30%. Este o estimare a ministerului, nu o cifră măsurată.
Ce nu spun sursele: din ce moment se pot începe lucrările în blocuri, cine suportă costul instalării în apartamente și dacă tariful la căldură se schimbă. Legile nu au fost încă publicate în Monitorul Oficial în sursele pe care le-am consultat, așa că textul final cu termene se poate vedea abia atunci.
Aceeași ședință a votat în prima lectură alte proiecte, între care construirea liniei electrice Strășeni-Gutinaș, legislația despre mobilitatea urbană și armonizarea legislației pentru IMM cu acquis-ul european. Acelea nu sunt încă adoptate definitiv.



