Un moldovean din patru are peste 60 de ani: pensia medie de 4.435,6 lei înseamnă 221 de euro pe lună

În Republica Moldova trăiesc 611.900 de oameni de peste 60 de ani, adică 25,9% din populația stabilă la 1 ianuarie 2026, arată publicația Biroului Național de Statistică despre vârstnici, apărută pe 29 septembrie. Pensionari sunt 671.700, dintre care 530.200 pe limită de vârstă. Pensia medie pentru limită de vârstă este de 4.435,6 lei, cu 11,3% mai mult decât în 2025. La cursul BNM din 4 octombrie, de 20,1068 lei pentru un euro, sunt 220,6 euro pe lună.

Cifrele sunt cunoscute separat. Puse una lângă alta, ele arată cine plătește pensiile, cât de subțire e plasa și de ce banii din diaspora țin loc de politică socială în multe case.

Un pensionar la fiecare 1,15 angajați

BNS numără 85.800 de persoane ocupate de peste 60 de ani, care sunt 11,1% din toți cei ocupați. Din asta rezultă, în calculul meu, circa 773.000 de persoane ocupate în total (85,8 împărțit la 0,111). La 671.700 de pensionari, raportul este de 87 de pensionari la 100 de persoane ocupate, adică un pensionar la 1,15 persoane care lucrează.

Calculul are limite pe care le spun deschis. Persoanele ocupate nu sunt toate plătitoare de contribuții, mulți lucrează fără acte sau pe cont propriu, iar printre pensionari sunt și cei de dizabilitate sau urmaș. Nu e raportul oficial de dependență. Ordinul de mărime însă ține: sistemul public are aproape cât un contribuabil pentru fiecare beneficiar.

Presiunea crește dinspre ambele capete. Numărul persoanelor active de peste 60 de ani a scăzut cu 11,1% față de 2024, iar 24,1% dintre pensionarii pe limită de vârstă mai lucrează. Pe de altă parte, speranța de viață a urcat între 2023 și 2025 cu 0,3 ani la bărbați și 0,5 ani la femei, deci pensia se plătește mai mulți ani.

Ce costă și cât primește fiecare

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2026 are cheltuieli de 51,45 miliarde de lei, iar pensiile iau 34 de miliarde, cu 11% mai mult decât în 2025, potrivit proiectului prezentat de ministrul Muncii. Pensiile sunt deci 66% din buget, pentru peste 665.000 de beneficiari. Împărțite egal, ar da circa 4.260 de lei pe lună fiecăruia.

Pensia medie este 26% din salariul mediu brut. Compararea are o capcană: pensia e un venit net, salariul e brut, iar perioadele nu coincid. Chiar și cu această rezervă, pensia e departe de a înlocui un salariu. Venitul mediu al unui vârstnic, 5.161,6 lei, depășește pensia medie cu 726 de lei, bani care vin din muncă, din ajutoare, din chirii sau de la copii. BNS nu spune câți vin din fiecare sursă. Salariul mediu e din comunicatul BNS despre câștigul salarial.

Indexarea nu a ajuns din urmă prețurile

Din 1 aprilie, pensiile s-au indexat cu 6,84% și au primit în plus o sumă fixă de 51,33 de lei, iar pensia minimă pe limită de vârstă a ajuns la 3.264,66 lei, arată CNAS. Pe pensia medie de 4.435,6 lei, asta ar fi circa 4.790 de lei, cu 8,0% mai mult, ca ordin de mărime. Pe pensia minimă, plusul este de 6,8%.

Inflația anuală a fost în august de 7,0%, arată BNS, iar serviciile au crescut cu 8,1%, energia electrică cu 23,7%, carburanții cu 28,0%. Alimentele au urcat doar cu 4,7%, deci cine cheltuie mai ales pe mâncare a rămas, cu pensia medie, în ușor plus. Cu pensia minimă, indexarea abia egalează inflația generală și rămâne sub cea a serviciilor și a energiei.

Pe 2 octombrie, ministrul Muncii a spus la TV8 că în 2027 pensiile se vor indexa după inflație, cu prognoze până la 10%, iar cifra exactă va fi cunoscută spre sfârșitul anului, după datele pe decembrie, relatează Bani.md. La 10%, pensia medie ar crește cu 443,6 lei, iar cea minimă de 3.264,66 lei cu 326,5 lei. Dacă indexarea e egală cu inflația, pensia doar stă pe loc. Ministrul a recunoscut și el că unele produse costă mai mult decât inflația medie.

Casele cu vârstnici singuri și banii de afară

În 44,5% dintre gospodăriile din țară trăiește cineva de peste 60 de ani, iar în 73,6% dintre acestea trăiesc numai vârstnici. Cu alte cuvinte, în aproape trei din patru case cu un pensionar nu intră niciun salariu. Pentru multe dintre ele, ce vine din afară cântărește la fel de mult ca pensia.

Remitențele personale au fost în trimestrul II de 450,4 milioane de euro, cu 9,6% mai mult ca anul trecut, adică 10,3% din PIB, notează Bani.md după datele BNM. La cursul de azi, sunt 9,06 miliarde de lei într-un trimestru. Pensiile costă 34 de miliarde pe an, deci 8,5 miliarde pe trimestru: remitențele dintr-un trimestru au fost cu 7% peste factura trimestrială de pensii. Nu toți banii merg la pensionari și nu toți pensionarii primesc bani de la copii, așa că nu e o echivalență. E o măsură a ordinului de mărime.

Un exemplu, cu sumă aleasă de mine: 100 de euro trimiși lunar dintr-o țară din Uniune valorează 2.010,7 lei, adică 45% din pensia medie. Un copil din Italia sau Germania care trimite atât nu dublează veniturile părintelui, dar îi adaugă aproape jumătate. Iar acești bani se încasează în euro, deci scumpirea energiei îi atinge mai puțin decât pe cei care trăiesc doar din lei.

Ce urmează pentru cine citește asta

Dacă ai părinți acasă, indexarea din 2027 nu va decide ce rămâne din venitul lor: o va decide diferența dintre inflația lor, cu energie și servicii, și cea medie. Dacă tariful la gaz sau la căldură urcă, o pensie medie de 221 de euro absoarbe lovitura mai greu decât un salariu. Dacă lucrezi în Moldova, raportul de 87 de pensionari la 100 de angajați înseamnă că presiunea pe contribuții și pe vârsta de pensionare va continua, indiferent cine guvernează. Iar dacă lucrezi afară, banii tăi sunt deja o parte neoficială a sistemului de pensii.