Statul mai poate lua 8,3 miliarde de lei până în decembrie: dolarul și dobânzile îi pot strânge marja

La 31 august, datoria de stat a Republicii Moldova era de 147,73 miliarde de lei, iar bugetul pe 2026 prevede că la 31 decembrie ea va fi de 156,03 miliarde. Între cele două cifre sunt 8,30 miliarde de lei. Statul a adăugat 14,95 miliarde în primele opt luni, deci un ritm de 1,87 miliarde pe lună. Dacă ritmul rămâne același, patru luni înseamnă 7,48 miliarde și o marjă de 0,83 miliarde, arată datele raportate de Forbes.ro după Ministerul Finanțelor. Ținta nu e depășită. E doar foarte aproape.

Cum ajungem la marja de 0,83 miliarde

Plafonul vine din Bugetul pentru cetățeni 2026, publicat de Ministerul Finanțelor: 156.033,0 milioane de lei la sfârșitul anului, dintre care 92.966,6 milioane datorie externă și 63.066,4 milioane datorie internă. Forbes.ro dă aceleași plafoane pentru raportul din august. Calculul de mai jos este al nostru, nu o prognoză a ministerului.

Ritmul nu e garantat să rămână constant. în prima jumătate a anului deficitul a fost de 9,21 miliarde de lei, cu 21% mai mare ca în 2025, iar ajutoarele externe nerambursabile au scăzut la 370 de milioane de lei, de la 2,13 miliarde. Fiecare leu care nu vine ca grant se acoperă din împrumut.

Dolarul poate mușca din marjă fără ca statul să ia un leu în plus

Datoria externă, 89,53 miliarde de lei, a fost exprimată de Forbes.ro ca 5,18 miliarde de dolari. Împărțite, cifrele dau 17,28 lei pe dolar, adică exact cursul BNM din 31 august: 17,2846. Pe 21 octombrie, cursul oficial este 17,9568. Dolarul a urcat cu 3,89%. Euro a mers în sens invers, de la 20,1573 la 20,1260 lei, adică minus 0,16%.

Nu știm în ce monede e împărțită datoria externă, iar sursele nu o spun. De aceea dăm doar o regulă de calcul: din fiecare 10% din datoria externă care e în dolari, creșterea cursului adaugă 89,53 × 0,10 × 0,0389 = 0,35 miliarde de lei la datoria exprimată în lei. Dacă o treime ar fi în dolari, ar fi 1,16 miliarde, mai mult decât marja de 0,83. Dacă nimic nu e în dolari, efectul e neglijabil. Interval larg, dar direcția e clară: un dolar mai scump strânge marja, un euro stabil nu o atinge.

Dobânda: 4 miliarde cheltuite, 6,17 prevăzute pentru tot anul

Costul datoriei este cealaltă parte. Potrivit Forbes.ro, în opt luni statul a plătit 2,73 miliarde de lei pentru datoria internă, cu 240 de milioane mai mult decât în tot anul 2025, și 1,26 miliarde pentru cea externă. Total: 3,99 miliarde. Bugetul pe 2026 prevede pentru serviciul datoriei, adică dobânzi și comisioane, 6.166,7 milioane de lei, circa 1,6% din PIB, potrivit documentului Finanțelor.

Până în august s-a consumat 64,7% din suma anuală, deși 8 luni din 12 înseamnă 66,7% din an. Pare liniștitor. Rămân însă 2,18 miliarde pentru patru luni, adică 0,54 miliarde pe lună, față de media de 0,50 de până acum. În iunie, serviciul datoriei a fost de 700 de milioane de lei, arată Logos Press. Dacă ultimele patru luni ar costa 0,70 miliarde fiecare, anul se închide la 6,79 miliarde, cu 0,63 miliarde peste buget. Nu spunem că așa va fi. Arătăm cât de repede se răstoarnă un calcul care pare confortabil.

Prețul noii datorii interne este cunoscut: media ponderată a dobânzii la titlurile de stat în ianuarie-august a fost de 9,56%, cu 0,48 puncte procentuale peste anul trecut, după Forbes.ro. Fiecare miliard de lei împrumutat pe piața internă la acest nivel costă circa 96 de milioane de lei pe an, în dobânzi. Cele 14,95 miliarde adăugate în opt luni, dacă ar fi fost toate interne, ar însemna 1,43 miliarde pe an, ceea ce arată de ce nu se poate lua toată datoria din piața internă.

Ce schimbă pentru un cititor din Moldova

Nu vezi plafonul pe o factură, dar îl vezi în trei locuri.

Primul este creditul. Statul emite titluri pe piața internă, iar dobânda lor de aproape 10% este concurența cu care bancherii compară un credit pentru o familie sau o firmă. Cu dobânda de bază a BNM la 9% și inflația la 6,96% în august, titlul de stat rămâne o investiție comodă pentru bănci. Cu cât statul emite mai mult la acest preț, cu atât e mai greu pentru bănci să ofere credite cu dobânzi mici. Descriem un mecanism, nu o relație măsurată pe cifrele acestui an.

Al doilea este bugetul pe 2027. Dacă plafonul din 2026 se atinge înainte de decembrie, soluțiile sunt trei: se împrumută mai puțin, se cheltuie mai puțin sau se schimbă legea. Fiecare se simte altundeva: în salariile bugetare, în investițiile locale sau în dobânzile de pe piață.

Al treilea este leul. Datoria în dolari crește când dolarul urcă, iar rambursarea o face tot bugetul, în valută. Un euro stabil ajută partea în euro, dar nu rezolvă problema dolarului.

Ce urmărești până în decembrie

Raportul Ministerului Finanțelor privind datoria la 30 septembrie arată dacă ritmul de 1,87 miliarde pe lună a crescut sau a scăzut. Pe 5 noiembrie, BNM are următoarea ședință de politică monetară, și decizia ei mută dobânda titlurilor de stat. Iar cursul dolarului față de leu, de care depinde partea externă a marjei, îl poți verifica zilnic pe bnm.md.