Cele 1,6 miliarde de lei ale refugiaților ucraineni: din 2025 sau din 2022? Două surse, două răspunsuri
Gherman spune că 1,6 miliarde de lei au venit la buget în 2025. Consiliul Economic a spus în iunie că suma e din 2022 încoace. Ce se schimbă pentru Moldova în funcție de răspuns.
În aceeași țară, în aceeași cifră de 1,6 miliarde de lei, două surse oficiale au pus două perioade. Pe 21 octombrie, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a spus că agenții economici din Ucraina și cetățenii ucraineni refugiați au contribuit în anul precedent cu peste 1,6 miliarde de lei la bugetul național, potrivit Logos Press. Pe 30 iunie, aceeași publicație cita Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru, care vorbea despre aproximativ 1,6 miliarde de lei, dar din 2022 încoace.
Diferența nu este de nuanță. Dacă suma e anuală, ucrainenii ar fi un contribuabil important pentru buget. Dacă e adunată pe patru ani, este o contribuție reală, dar modestă. Nu avem un document primar care să le despartă, deci o spunem direct: cifra nu poate fi verificată din ce am citit.
Ce spun cele două surse
| Element | Gherman, 21 octombrie | Consiliul Economic, 30 iunie |
|---|---|---|
| Suma | peste 1,6 mld lei | circa 1,6 mld lei |
| Perioada | anul trecut (2025) | din 2022 |
| Cine contribuie | refugiați și firme din Ucraina | refugiați |
| Număr de refugiați | circa 100.000 | peste 130.000 înregistrați |
Nici numărul de oameni nu coincide. Gherman vorbește despre aproximativ 100.000 de refugiați, din care circa 85.000 sunt femei cu copii mici, care au nevoie de adăpost. Raportul din iunie dă peste 130.000 de refugiați înregistrați oficial în 2026. Pot fi definiții diferite (cine e prezent acum, cine are statut înregistrat), dar sursele nu spun asta.
Un test simplu cu cifrele din raport
Raportul din iunie conține o a doua cifră utilă: până în 2027, circa 2.080 de refugiați ar putea lucra pe cont propriu și ar aduce în jur de 60 de milioane de lei pe an. Împărțit, înseamnă aproximativ 28.800 de lei pe an de persoană, calcul Onta Finance Moldova.
Să punem 1,6 miliarde de lei pe acest etalon. Dacă suma ar fi din 2025 și ar veni doar de la persoane fizice, ar fi nevoie de circa 55.000 de contribuabili la nivelul de 28.800 de lei. Din cei 100.000 de refugiați ai lui Gherman, 85.000 sunt femei cu copii mici. Cifra anuală ar presupune deci că o parte mare vine de la firmele din Ucraina, pe care declarația lui Gherman le include, iar rezumatul raportului din iunie nu le menționează.
Pe varianta de patru ani, aritmetica se așază: 1,6 miliarde împărțit la 130.000 de refugiați dă circa 12.300 de lei de persoană în total, adică în jur de 3.100 de lei pe an dacă luăm patru ani. Este un calcul orientativ, pentru că oamenii au venit și au plecat în momente diferite și nu știm câți dintre ei au lucrat.
Ce se schimbă pentru cititorul din Moldova
Răspunsul contează din trei motive.
- Bugetul. Contribuția estimată de raport din munca pe cont propriu, 60 de milioane de lei pe an, înseamnă 3,75% din 1,6 miliarde. Pasul de la statut la muncă adaugă deci puțin pe an la ce s-a strâns deja.
- Piața muncii. Raportul spune că limba, recunoașterea diplomelor și adaptarea la cerințele locale limitează ce pot face refugiații. Cât timp aceste bariere rămân, oamenii lucrează sub calificare, iar ocuparea formală scade.
- Statutul. Raportul numără peste 47.000 de prelungiri și peste 4.700 de cereri noi în 2026. O parte dintre oameni rămâne, deci întrebarea nu e despre o situație care se încheie în câteva luni.
Ce nu știm
Nu avem cheltuielile statului cu refugiații în aceleași perioade. Fără ele nu se poate spune dacă bilanțul este pozitiv sau negativ pentru buget, iar o contribuție de 1,6 miliarde de lei nu este un câștig net. Nu avem nici defalcarea pe taxe: TVA, impozit pe venit, contribuții sociale, impozit pe profit.
Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal pot publica această defalcare pe ani. Până atunci, regula corectă este simplă: o cifră de buget fără perioadă și fără defalcare nu intră într-un calcul.
