Știri

Doi ani de testare și 3 milioane de euro de la UE: Registrul Fermierilor tot nu e gata în Moldova

Testarea Registrului Fermierilor a început în februarie 2024, cu 10.000 de fermieri într-un proiect pilot. Un audit arată de ce sistemul tot nu a ajuns în producție.

de Roman Onta3 min de citit
Fațada Casei Guvernului din Chișinău, sediul Guvernului Republicii Moldova, care a aprobat în 2024 crearea Registrului Fermierilor
Foto: Harold / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

În februarie 2024, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a început să testeze Registrul Fermierilor în 15 raioane, de la Briceni la Taraclia, potrivit anunțului de atunci al MAIA. Aproape doi ani mai târziu, sistemul are în bază circa 10.000 de fermieri, dar tot nu a trecut în producție, arată un audit al Curții de Conturi publicat pe 8 ianuarie 2026. Între timp, Uniunea Europeană a mai pus pe masă 3 milioane de euro, prin proiectul EMAG, ca să termine ce statul nu a terminat singur.

Ce trebuia să facă registrul

Guvernul a aprobat crearea Registrului Fermierilor pe 28 august 2024, ca subsistem al Sistemului Integrat de Administrare și Control, potrivit Monitorul Fiscal FISC.md. Ideea era simplă: în loc ca funcționarii de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) să verifice manual dosarele de subvenție, sistemul urma să tragă automat, prin platforma MConnect, datele din registrele de stat deja existente, de la evidența populației și fiscul până la cadastru și evidența animalelor. Trebuiau înscriși beneficiarii de subvenții de sub Legea 71/2023, dar și orice alt fermier, persoană fizică sau juridică, cu bunuri agricole.

MAIA a explicat obiectivul în doi termeni concreți: gestionarea eficientă și creșterea transparenței în utilizarea banilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, și eliminarea erorii umane din manipularea dosarelor de hârtie.

Ce a găsit auditul

Curtea de Conturi a scris negru pe alb motivul întârzierii: la momentul dezvoltării, MAIA și AIPA nu au avut destui oameni, nici pentru colectarea și validarea datelor, nici pentru partea de IT, ca să ducă baza de date până la capăt. Rezultatul, după aproape doi ani de la primul test: sistemul rămâne într-un mediu de testare, cu circa 10.000 de fermieri înregistrați, fără funcționalitate tehnică completă, fără verificare de securitate și fără interoperabilitate confirmată cu registrele naționale. Auditul mai notează că AIPA nu are, nici acum, capacitatea instituțională și procedurală actualizată ca să opereze sistemul.

Banii de la partenerii de dezvoltare, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Guvernul Japoniei, s-au dus deja în proiect, potrivit acelorași constatări. Peste această finanțare s-a adăugat un grant de 3 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin proiectul EMAG, cu obiectiv declarat să ducă registrul la funcționalitate completă până la sfârșitul lui 2026.

De ce contează pentru un fermier din Moldova

Trei luni mai rămân din 2026, termenul pe care banii europeni ar trebui să îl acopere. Pentru cine depune azi o cerere de subvenție la AIPA, diferența dintre un registru funcțional și unul încă în testare nu e una tehnică, ci una de timp și de hârtii: fără interconectare completă cu cadastrul și evidența animalelor, dosarele continuă să se verifice, măcar parțial, pe modelul vechi, exact ce Registrul Fermierilor trebuia să înlocuiască în 2024.

Pentru buget, miza e alta. Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural distribuie anual sute de milioane de lei în subvenții, iar o bază de date incompletă e terenul pe care erorile de plată, fie ele în plus sau în minus, sunt mai greu de prins. Raportul viitor al Curții de Conturi, cel care va evalua dacă termenul din 2026 a fost respectat, e reperul de urmărit pentru oricine vrea să știe dacă cei 3 milioane de euro de la UE au dus registrul până la capăt sau doar au prelungit testarea cu încă un an.

Mai citește

Primește Articolele pe Email

Știrile și analizele noi, direct în inbox. Te poți dezabona oricând.