Analize

Rezerva BNR a scăzut cu 4,8 miliarde de euro într-o lună: ce înseamnă pentru leul moldovenesc și export

Rezerva valutară a BNR a coborât la 60,06 miliarde de euro în septembrie, în mare parte din plăți de datorie. Ce înseamnă pentru exportul Moldovei și pentru salariile din lei românești.

de Alex Onta4 min de citit
Fațada clădirii Băncii Naționale a României din București, cu coloane și ferestre înalte
Foto: Britchi Mirela / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Într-o singură lună, Banca Națională a României a pierdut din rezerva valutară o sumă aproape egală cu toată rezerva Băncii Naționale a Moldovei. Dacă citești doar cifra, pare o alarmă. Dacă o citești cu detaliile, e mai ales un calendar de plăți. Pentru Moldova contează totuși, pentru că leul românesc e moneda în care se plătește aproape o treime din exportul nostru și în care își primesc salariul mii de moldoveni.

Ce s-a întâmplat la București

Rezerva valutară a BNR a scăzut de la 64,865 miliarde de euro pe 31 august la 60,06 miliarde pe 30 septembrie, adică cu circa 4,805 miliarde, conform Revistei Biz. Intrările au fost de 3,302 miliarde, ieșirile de 8,107 miliarde. Printre ieșiri sunt plăți de principal și dobândă la datoria publică în valută, de circa 2,684 miliarde de euro, plus ajustarea rezervelor minime ale băncilor și transferuri către Comisia Europeană. Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, evaluată la 12,28 miliarde de euro, iar rezervele totale au fost de 72,34 miliarde.

Sursa nu spune că BNR a vândut valută pe piață ca să apere cursul. Spune că a plătit datorie. Datoria singură a însemnat aproximativ o treime din ieșiri (2,684 din 8,107, calculul nostru). Pentru octombrie, BNR are de plătit circa 350 de milioane de euro la datoria în valută, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie.

Aceeași cifră, pusă lângă rezerva Moldovei

Activele oficiale de rezervă ale BNM au fost pe 30 septembrie de 5.453,29 milioane de euro, cu 39,22 milioane peste cifra din august. De la începutul anului, rezerva noastră a crescut cu 349,02 milioane. Ce a scăzut la București într-o lună (4.805 milioane) este 88% din tot ce are BNM. Rezerva valutară a BNR, de 60,06 miliarde, este de 11 ori mai mare decât a BNM, calcule de-ale noastre.

IndicatorBNRBNM
Rezerva la 30 septembrie, mld. euro60,06 (valutară)5,453
Schimbare în septembrie, mil. euro-4.805+39,22

Cele două bănci nu sunt comparabile una la una: BNR are în cifră și rezervele minime ale băncilor comerciale, iar BNM raportează activele oficiale de rezervă. Comparația arată doar ordinul de mărime, nu cine stă mai bine.

De ce ne privește: România cumpără și vinde cel mai mult de la noi

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-august România a luat 29,9% din exporturile Moldovei, iar exporturile spre ea au crescut cu 10,6%. Tot din România vine 22,9% din importuri. Aplicate la totalul de 2.239,4 milioane de euro la export și 6.660,9 milioane la import din BNS, procentele înseamnă circa 670 de milioane de euro vândute și 1.525 de milioane cumpărate, deci un deficit cu România de circa 855 de milioane de euro. Ordin de mărime, calculat de noi.

Contractele cu România nu sunt toate în RON, dar o parte sunt, iar prețurile din magazine și de pe șantiere urmăresc euro și RON. De aceea cursul contează. Conform BNM, pe 15 octombrie 1 RON costa 3,7670 lei, iar 1 euro 20,0981 lei. Împărțite, cele două cifre dau un euro de circa 5,3355 RON, calcul de-al nostru.

Cât ar costa o slăbire a leului românesc

Nu prezicem un curs. Facem un exemplu cu cifre rotunde, ca să vezi mecanismul. Un exportator moldovean are o factură de 100.000 RON. La 3,7670 lei pe RON încasează 376.700 lei. Dacă RON slăbește cu 3% (la circa 3,654), aceeași factură valorează 365.400 lei: cu aproape 11.300 lei mai puțin, fără ca firma să fi vândut ceva mai ieftin.

Același lucru se vede la un salariu. Cineva din diaspora, plătit cu 5.000 RON pe lună în România, ia echivalentul a 18.835 lei acasă. La o slăbire de 3% ar fi 18.270 lei, cu 565 lei mai puțin pe lună. În sens invers, un RON mai tare crește încasările în lei, dar scumpește produsele cumpărate din România.

Ce rămâne de urmărit

Din ce arată sursele, septembrie nu e semnul unei crize de rezerve: datoria a fost plătită din rezerve, iar octombrie are scadențe mici. Două lucruri nu se pot ști din cifrele publice: cât din ieșiri sunt rezerve minime ale băncilor care se întorc la loc și cât sunt plăți către Comisia Europeană. Cine are venituri sau datorii în RON urmărește în acest sfârșit de lună două date: raportul BNR pentru octombrie, cu rezerva de la 31 octombrie, și ședința BNM din 5 noiembrie, unde dobânda de bază de 9,00% și inflația de 8,6% rămân în centrul discuției. Dacă vrei să știi pe ce curs se face un transfer, uită-te la cursul oficial al zilei, nu la media lunii.

Mai citește