Salariul a crescut cu 9,2%, dar inflația de 8,6% din septembrie lasă din el doar jumătate de punct

Un salariu de 16 895,7 lei în trimestrul II 2026 este cu 9,2% mai mare decât unul din același trimestru din 2025. Statistica oficială spune că, după ce se ține cont de prețuri, creșterea reală a fost de 2,3%. Numai că inflația anuală a ajuns între timp la 8,60%, iar la acest nivel un salariu care crește tot cu 9,2% mai cumpără cu doar 0,55% mai mult. Calculul din acest text este al nostru, iar cifrele de pornire sunt cele oficiale.

Ce a publicat Biroul Național de Statistică

Potrivit comunicatului BNS din 1 septembrie, câștigul mediu brut lunar a fost de 16 895,7 lei în trimestrul II, cu 9,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5,7% mai mult decât în trimestrul I. Indicele câștigului real este 102,3%. Numărul mediu de salariați a crescut cu 2,5%. Datele acoperă unitățile cu cel puțin patru salariați și instituțiile bugetare, deci nu includ microîntreprinderile și munca la negru.

În trimestrul I, câștigul mediu fusese de 15 987,1 lei, cu 9,7% peste anul precedent, iar indicele real era 104,3%. Salariul nominal a crescut deci aproape la fel de repede în ambele trimestre. Ce s-a schimbat este inflația.

Inflația implicită: de la 5,2% la 8,6%

Indicele real este raportul dintre creșterea salariului și cea a prețurilor, așa că putem scoate din el inflația cu care a fost calculat. Trimestrul I: 1,097 împărțit la 1,043 dă aproximativ 1,052, adică prețuri cu 5,2% mai mari. Trimestrul II: 1,092 împărțit la 1,0234 dă 1,067, adică 6,7%. Sunt valori implicite, calculate de noi, nu cifre publicate de BNS.

Pe urmă vin cifrele publicate direct. În august inflația anuală era de 6,96%, iar în septembrie, după datele afișate de BNM, a ajuns la 8,60%. Banca Națională are ca țintă 5,0%, cu o abatere admisă de 1,5 puncte. Șirul este deci 5,2%, 6,7%, 6,96%, 8,60%: fiecare dată vine mai sus decât precedenta.

Ce rămâne din salariu la 8,6%

Presupunem, ca exercițiu și nu ca prognoză, că salariul continuă să crească cu 9,2% pe an. Împărțim 1,092 la 1,086 și obținem 1,0055: câștig real de 0,55%. În lei: salariul mediu din trimestrul II 2025 era de circa 15 472 de lei (16 895,7 împărțit la 1,092). Ca să cumpere la prețurile din septembrie 2026 cât cumpăra atunci, ar trebui să fie de 16 803 de lei. Cei 16 896 de lei de acum depășesc pragul cu doar 93 de lei pe lună.

Un om al cărui salariu a crescut mai puțin decât media, de exemplu cu 6%, a pierdut deja putere de cumpărare: 1,06 împărțit la 1,086 înseamnă minus 2,4%. Media ascunde diferențele mari între sectoare. Potrivit datelor BNS preluate de Radio Moldova, tehnologiile informației plătesc în medie 2 038 de euro pe lună, iar agricultura 538 de euro, de 3,8 ori mai puțin. Salariul din sectorul privat era de 890 de euro, cel din sectorul public de 687 de euro. Cine se află în jumătatea de jos a acestei scări simte inflația mai tare decât arată indicele mediu.

Prognoza Guvernului era deja depășită

În august, Ministerul Dezvoltării Economice a revizuit prognoza: inflație medie de 7,3% în 2026 și de 8,2% la sfârșitul anului, creștere economică de 1,8% și consum al gospodăriilor în creștere cu doar 1,6%, potrivit Logos Press. Cifra din septembrie, 8,60%, a trecut deja peste estimarea pentru decembrie. FMI, în raportul din 13 octombrie, vede inflația la 9% în 2027, față de 5,5% în aprilie, și creștere de doar 1,5% în 2026, după Europa Liberă Moldova.

Dacă inflația rămâne în jur de 9% anul viitor, un salariu care crește cu 9% nu mai câștigă nimic în termeni reali. Raportul se poate înrăutăți și mai mult în sectoarele unde creșterea este mică.

Ce urmează pentru BNM și pentru cititor

Banca Națională a ridicat rata de bază la 9,00% și se întrunește din nou pe 5 noiembrie, după decizia din 17 septembrie. Cu inflația la 8,60%, rata reală de politică monetară este de circa 0,4 puncte, tot calcul al nostru. Cât de mult poate face dobânda împotriva unor prețuri împinse de energie și de tarife este discutat în analiza noastră despre gaz, inflație și rata de 9%.

Pentru cititor, concluzia practică este una de calcul. La următoarea discuție despre salariu, 8,6% este pragul sub care se pierde putere de cumpărare, nu o cerere mare. Un depozit în lei care plătește sub această cifră pierde în termeni reali, iar un credit cu dobândă variabilă se poate scumpi dacă BNM mai urcă rata. Pentru diaspora, calculul e același: o sumă fixă în euro trimisă acasă ține piept unor prețuri care au urcat cu 8,6% în an, deci cumpără mai puțin dacă cursul nu crește cel puțin la fel.