Serviciile sunt 28% din coșul Moldovei, dar dau 40% din inflația de 8,6%: calculul pe grupe de prețuri
Din 8,6 puncte de inflație, serviciile aduc 3,5, mărfurile nealimentare 3,3, alimentele 1,8. Ce arată ponderile din coș despre ce poate și ce nu poate face dobânda BNM.
Serviciile ocupă 27,71% din coșul de consum al Republicii Moldova și au adus în septembrie cel mai mult din inflația anuală de 8,6%. Calculul este al nostru, pornit din datele Biroului Național de Statistică: ponderea fiecărei grupe înmulțită cu scumpirea ei față de septembrie 2025. Rezultatul schimbă întrebarea pe care și-o pun cei mai mulți: nu cât de mare e inflația, ci a cui e.
Cât aduce fiecare grupă
Ponderile, pe o bază de 10.000, sunt 3.522 pentru alimente, 3.706 pentru mărfurile nealimentare și 2.771 pentru servicii. Scumpirile anuale sunt 5,1%, 9,0% și 12,6%. Înmulțite, dau contribuția fiecărei grupe la indicele total.
| Grupă | Pondere | Scumpire anuală | Contribuție |
|---|---|---|---|
| Alimente | 35,2% | 5,1% | 1,8 puncte |
| Nealimentare | 37,1% | 9,0% | 3,3 puncte |
| Servicii | 27,7% | 12,6% | 3,5 puncte |
Suma este 8,6 puncte, adică exact indicele publicat. Serviciile aduc 3,5 din 8,6, aproape 40%, cu mai puțin de o treime din coș. Alimentele, cu aproape o treime din coș, aduc doar o cincime din inflație.
Ce se ascunde în servicii și în nealimentare
Biroul de statistică nu publică ponderea fiecărui produs în comunicat, așa că nu putem desface grupele mai departe cu aceeași precizie. Putem, în schimb, să vedem unde sunt scumpirile. Transportul de pasageri costă cu 29,75% mai mult decât acum un an, electricitatea cu 23,65%, gazul natural cu 21,27%, apa și canalizarea cu 12,43%. Carburanții, care stau în grupa nealimentarelor, sunt cu 34,54% mai scumpi, iar motorina cu 76,4%. Gazul s-a scumpit cu 40,78% numai față de august.
Energia și transportul sunt, deci, nucleul. Pe de altă parte, nu tot ce e în servicii vine din energie: alimentația publică s-a scumpit cu 9,63% într-un an, iar serviciile medicale cu 1,97%. Încălzirea centralizată este singura mare cu semn negativ, minus 17,05%.
La alimente tabloul e liniștit. Carnea costă cu 1,68% mai mult, zahărul cu 0,69% mai puțin, pâinea cu 5,66%, laptele cu 5,66%, ouăle cu 5,43%. Legumele (8,01%) și fructele (6,63%) sunt cele mai scumpe din grupă.
Ce poate face dobânda și ce nu
Rata de bază a BNM este de 9,00%, iar inflația anuală de 8,6%, arată pagina băncii centrale. O dobândă mai mare răcește cererea: împrumuturile se scumpesc, consumul încetinește. Funcționează bine pe alimentația publică, pe mărfurile cumpărate pe credit, pe chirii. Nu schimbă prețul la care Moldova cumpără gaz sau motorină și nu coboară un tarif de transport.
De aceea cifra de 8,6% nu spune singură cât de multă presiune vine din cererea internă. Dacă cea mai mare parte a contribuției vine din energie și transport, o nouă majorare a dobânzii ar apăsa pe credite fără să atingă cauza principală. Dacă, dimpotrivă, scumpirile se întind în serviciile care nu țin de energie, argumentul pentru o dobândă mai mare se întărește. Datele din septembrie nu permit încă o concluzie fermă în niciun sens: statistica nu a publicat inflația de bază în comunicat. Am descris scenariile BNM într-un articol separat, iar mișcarea lunară a indicelui în cel din 9 octombrie.
Cât înseamnă pentru bugetul unei familii
Un exemplu cu cifre rotunde, nu o medie statistică: o familie care a cheltuit anul trecut 1.000 de lei pe un coș distribuit ca în indice plătește acum cu aproximativ 86 de lei mai mult pentru aceleași lucruri. Alimentele adaugă 18 lei, mărfurile nealimentare 33 de lei, serviciile 35 de lei. O familie care cheltuiește mai mult pe transport, încălzire și carburant decât media va simți o inflație peste 8,6%. Una care cumpără mai ales alimente va simți mai puțin.
Pentru diaspora, calculul este simplu: o sumă trimisă acasă în euro cumpără aceleași servicii și carburanți, dar la prețuri cu 8,6% mai mari. Gazul, în octombrie, începutul sezonului rece, cântărește cel mai mult în factura de iarnă.
