Inflația din Moldova a urcat la 8,6% în septembrie: gazul +40,8% într-o lună, carburanții +5,2%
Prețurile au crescut cu 1,7% în septembrie, iar inflația anuală a ajuns la 8,6%, de la 6,96% în august. Ce a împins indicele și ce înseamnă pentru dobânda BNM de 9%.
Prețurile de consum din Republica Moldova au crescut în septembrie cu 1,7% față de august, iar inflația anuală a ajuns la 8,6%, arată datele Biroului Național de Statistică publicate pe 9 octombrie. În august, potrivit BNM, ritmul anual era de 6,96%. Într-o lună, inflația a urcat cu aproape 1,6 puncte procentuale.
Gazul, în centrul creșterii
Tarifele la gaze naturale au crescut în septembrie cu 40,8% față de august. Pe serviciile în ansamblu, scumpirea lunară este de 4,3%, cea mai mare dintre cele trei grupe. Mărfurile nealimentare au urcat cu 1,1%, iar alimentele cu doar 0,2%.
Carburanții și lubrifianții s-au scumpit cu 5,2% într-o lună. Benzina a crescut cu 8,6%, motorina cu 7,2%, iar cărbunele cu 12,9%. Legumele s-au ieftinit ușor, cu 0,2%, iar transportul de pasageri cu 1,0%. Ouăle s-au scumpit cu 2,7%, laptele și produsele lactate cu 0,5%, apa și canalizarea cu 1,3%.
| Categorie | Lunar | Anual |
|---|---|---|
| Total | +1,7% | +8,6% |
| Alimente | +0,2% | +5,1% |
| Nealimentare | +1,1% | +9,0% |
| Servicii | +4,3% | +12,6% |
Cât de mult au crescut prețurile într-un an
Față de septembrie 2025, serviciile costă cu 12,6% mai mult, mărfurile nealimentare cu 9,0% și alimentele cu 5,1%. Fructele sunt cu 6,6% mai scumpe, legumele cu 8,0%. Energia și transportul au crescut cel mai mult: electricitatea cu 23,7%, gazul natural cu 21,3% și transportul de pasageri cu 29,8%. Carburanții sunt cu 34,5% peste nivelul de acum un an, motorina cu 76,4% și benzina cu 42,3%.
De la începutul anului, adică față de decembrie 2025, prețurile au crescut cu 6,6%: alimentele cu 4,1%, mărfurile nealimentare cu 8,4% și serviciile cu 7,4%. Biroul de statistică nu dă în comunicat o cifră pentru inflația de bază.
Ce înseamnă pentru dobânda BNM
Pe 17 septembrie, BNM a stabilit rata de bază la 9,00% pe an, cu votul unanim al Comitetului Executiv, și a invocat presiuni inflaționiste din partea ofertei, energie și alimente, dar și a cererii, pe fondul veniturilor în creștere. Cu inflația la 8,6%, diferența dintre rata de bază și ritmul anual al prețurilor este de doar 0,4 puncte procentuale, față de 2,04 puncte în august (9,00% minus 6,96%). Calculul este al nostru, din cele două cifre oficiale.
Un depozit în lei care plătește sub 8,6% pe an pierde deci putere de cumpărare. Pentru cine are un credit cu dobândă variabilă legată de piață, miza este altă: cu inflația peste țintă (5,0% plus sau minus 1,5 puncte), presiunea pentru o nouă majorare crește. Comitetul Executiv se reunește din nou pe 5 noiembrie. Am descris scenariile pentru ședință într-un articol separat, iar efectul asupra economisirii în lei în altul, calculat însă cu inflația din august.
Pentru familiile din diaspora
Banii trimiși acasă în euro cumpără mai puțin în lei dacă prețurile cresc cu 8,6% pe an, iar cursul euro/leu nu urcă la fel de repede. Gazul și carburanții cântăresc cel mai mult în bugetul unei gospodării în octombrie, începutul sezonului de încălzire. Scumpirea gazului de 40,8% într-o singură lună se vede direct în factura de iarnă.
