Analize

BCE pe 29 octombrie, BNM pe 5 noiembrie: trei scenarii pentru leu, rate și banii din diaspora

Inflația din zona euro a urcat la 3,8%, iar BCE și BNM decid la o săptămână distanță. Ce se schimbă pentru leu, pentru un credit în lei și pentru banii trimiși acasă.

de Roman Onta5 min de citit
Intersecție din Chișinău, la începutul bulevardului Ștefan cel Mare, cu blocuri de locuințe și mașini în trafic
Foto: Alexander Murvanidze / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Vineri, 2 octombrie, Eurostat a publicat estimarea rapidă pentru septembrie: inflația din zona euro este de 3,8% pe an, de la 3,2% în august, cu energia la 18,8%. Banca Centrală Europeană are dobânda de depozit la 2,50% din 16 septembrie și se întrunește pe 28-29 octombrie. BNM are ședința pe 5 noiembrie, la o săptămână după. Ordinea contează: BNM va vedea decizia BCE înainte să voteze.

Punctul de pornire: două dobânzi reale foarte diferite

Rata de bază a BNM este 9,00%, iar inflația din Moldova a fost de 6,96% în august, deasupra benzii de 5,0% plus sau minus 1,5 puncte. Dobânda reală, adică dobânda minus inflația, iese pozitivă. La BCE iese negativă.

Banca centralăDobândaInflațiaDobânda reală
BNM9,00%6,96% (august)plus 2,04
BCE2,50%3,8% (septembrie)minus 1,30
Diferența6,503,163,34

Calculul e al nostru și compară luni diferite: august pentru Moldova, septembrie pentru zona euro, pentru că inflația Moldovei de septembrie nu e încă publicată. Ideea rămâne: din cei 6,50 de puncte de diferență între dobânzi, aproape jumătate (3,16) o mănâncă inflația mai mare de la noi. Moldoveanul care ține lei este plătit mai bine decât cine ține euro, dar nu cu 6,50 puncte, ci cu vreo 3,3 puncte reale.

Ce spune BCE că va face

Pe 28 septembrie, Christine Lagarde a spus că vede inflație mai mare înainte, dar nu semne că ea se instalează: Reuters o citează că nu există dovezi că energia intră în salarii. Econostream notează că remunerarea a încetinit în trimestrul al doilea la 3,3%, de la 3,6%. Piața prețuiește până la patru majorări în douăsprezece luni, iar mulți economiști citați de Reuters așteaptă o pauză pe 29 octombrie și reluarea majorărilor în decembrie, când apar proiecții noi. Cele două majorări de până acum au venit la trei luni distanță una de alta, în iunie și septembrie.

Cifra de vineri nu închide discuția. Pe 28 septembrie inflația depășea 3% și putea ajunge aproape de 4% spre sfârșitul anului, după Reuters; cifra de vineri e deja lângă acel prag. Totuși inflația de bază, fără energie și alimente, a fost de 2,5%, iar serviciile 3,2%. Greul vine din energie. Un BCE care crede că energia e un șoc, nu o tendință, poate aștepta.

Scenariul 1: BCE așteaptă, BNM rămâne la 9%

Este scenariul pe care îl citesc economiștii din cuvântul „măsurat”. BCE rămâne la 2,50% pe 29 octombrie. Diferența de 6,50 puncte nu se schimbă până în decembrie, iar BNM decide pe 5 noiembrie fără o mișcare nouă în Frankfurt. Cu inflația la aproape 7% și o creștere de 0,9% în al doilea trimestru, tăierea dobânzii este greu de argumentat, iar o urcare nu are nici ea un motiv nou în afara inflației. Pentru cine are un credit în lei, înseamnă o rată care rămâne unde e.

Scenariul 2: BCE urcă pe 29 octombrie

Dacă BCE ridică depozitul cu 25 de puncte de bază, la 2,75%, diferența față de BNM scade la 6,25 puncte, dacă BNM nu mișcă nimic. Pentru leu, un avantaj de dobândă mai mic înseamnă mai puțin sprijin pentru cine alege lei în loc de euro, nu o cădere automată: în ultimul an euro a urcat de la 19,5837 la 20,1068 lei, adică 2,67%, într-un an în care diferența era de peste 6 puncte. BNM ar avea de ales pe 5 noiembrie între a reacționa sau a lăsa dobânda neschimbată. Ce va alege nu se poate deduce din cifrele de azi, iar BNM nu a dat ghidaj în afara formulei că decide după riscurile interne și externe.

Scenariul 3: energia împinge inflația spre 4% și ciclul continuă

Reuters notează că inflația zonei euro poate ajunge aproape de 4% spre sfârșitul anului. Dacă piața are dreptate cu patru majorări în douăsprezece luni, depozitul BCE ar ajunge la 3,50% (4 x 0,25 puncte, ca exercițiu, nu ca prognoză). Cu inflația de 3,8%, dobânda reală a BCE ar fi tot negativă, cu minus 0,30, iar diferența față de un BNM rămas la 9,00% ar scădea la 5,50 puncte. Un euro mai scump față de leu ar avea atunci și un motiv de dobânzi, nu doar de prețuri la energie.

Ce schimbă pentru tine

  • Dacă ai credit în lei cu dobândă variabilă: dobânda medie la creditele noi în lei era de 9,19% în august, potrivit deciziei BNM. Un punct în plus sau în minus înseamnă 5.000 de lei pe an la un credit de 500.000 de lei, adică circa 417 lei pe lună (calcul simplu, fără amortizare). Pe 5 noiembrie nu ai motive să aștepți o rată mai mică.
  • Dacă economisești în lei: dobânda medie la depozitele noi era de 5,65%, sub inflația de 6,96%, deci în termeni reali pierzi 1,31 puncte pe an. Diferența de dobânzi față de euro nu te acoperă de inflația de acasă.
  • Dacă trimiți sau primești euro: 500 de euro valorează azi 10.053,40 lei, față de 9.791,85 lei acum un an, cu 261,55 lei mai mult. Fiecare 1% în care se mișcă euro față de leu înseamnă circa 100 de lei pe aceeași sumă. Efectul diferenței de dobânzi se vede, dacă se vede, prin curs, iar cursul se mișcă mai mult din energie și din dolar decât din decizia unei singure bănci centrale.

Ce urmărești până pe 5 noiembrie

  • 28-29 octombrie: decizia BCE și, mai ales, cuvintele despre energie și salarii. Dacă Lagarde spune că șocul se instalează în prețurile de bază, decembrie devine octombrie.
  • Inflația Moldovei pentru septembrie, când o publică BNM: o cifră sub 6,96% ar lăsa BNM cu mai multă marjă, una peste ea ar închide discuția despre tăieri.
  • 5 noiembrie: BNM. Pragul de 9,00% și coridorul de 7,00% până la 11,00% sunt cele de azi.

Mai multe despre cum se compară cele trei dobânzi găsești în analiza BNM 9%, BCE 2,50%, Fed 4%, iar despre puterea de cumpărare a unui euro trimis acasă în articolul despre euro și inflație.

Mai citește