S&P ține România la un pas de junk, iar CFA vede 0-0,5% în 2027: ce riscă Moldova din cele 28,3% la export

Agenția Standard & Poor's a confirmat pe 2 octombrie ratingul României la BBB-, ultima treaptă de investiții, cu perspectivă negativă, scrie Observator News. Trei zile mai târziu, CFA România a spus că economia ar putea crește anul viitor cu 0-0,5%, față de 1,8-2,5% cât prevede consensul internațional. Pentru Moldova nu sunt știri de peste Prut: România cumpără 28,3% din exportul ei. Întrebarea e cât din ele ajunge la un exportator din Chișinău, la un salariat în București și la cursul leului.

Ce a spus S&P și ce a spus CFA

Potrivit aceleiași surse, S&P estimează deficitul bugetar la 6,25% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025, și la 5,8% în 2027. Datoria netă a statului urcă la 60% din PIB în 2027, de la 52% la finalul lui 2025, iar dobânzile ajung de puțin peste 2% din PIB în 2024 la circa 3,5% în 2028. Agenția vede riscuri mari la consolidarea fiscală și la reducerea deficitului extern, plus o expunere la schimbările de încredere, fiindcă nerezidenții dețin mult din titlurile de stat. Pe plus, peste 90% din alocările din fondul european de redresare erau asigurate până în septembrie, iar fondurile UE susțin investițiile publice la circa 8,5% din PIB. Forbes România reia o analiză mai veche a S&P, din aprilie, cu un deficit de 6,5% în 2026 și creștere de 0,25% în acest an, deci cifrele diferă după data la care le citești. Aceeași sursă notează că o abatere mare de la traseul de reducere a deficitului poate duce la retrogradare.

CFA e mai sceptică decât agenția. Președintele asociației, Adrian Codîrlașu, spune că se așteaptă ca PIB-ul să rămână „aproximativ la nivelul actual”. Deficitul coboară spre 6% din PIB, dar spațiul de tăiat e mic, iar noi creșteri de taxe sunt puțin probabile, pentru că sarcina fiscală pe muncă e deja mare. Încheierea accesului la banii din PNRR pune o presiune în plus. Dacă inflația scade, BNR ar putea reduce dobânda, dar condițiile externe complică asta.

Ce cumpără România de la Moldova

În ianuarie-iulie 2026, exporturile Moldovei au fost de 1.969,9 milioane de euro, cu 11,7% mai mult decât anul trecut, iar România a primit 28,3%, urmată de Turcia (12,1%), Italia (10,1%), Cehia (8,0%) și Ucraina (7,3%), arată BNS. Din procente iese o sumă de circa 557 de milioane de euro, un calcul al nostru, nu o cifră publicată. Primele grupe de mărfuri sunt semințele oleaginoase (14,8% din tot exportul), mașinile și aparatele electrice (14,4%), cerealele (11,4%) și legumele și fructele (10,9%). BNS nu spune în comunicat cât din fiecare grupă pleacă spre România.

Despre cum a mers vânzarea spre piața românească în trimestrul II, când economia de acolo a stagnat, am scris în analiza din august. Concluzia rămâne: o marfă cu preț de bursă, ca grâul sau semințele, se vinde și într-o economie fără creștere. Un utilaj sau un cablu depinde de comenzile industriei de acolo, iar acestea vin după ce se hotărăsc investițiile. De aceea un 2027 la 0-0,5% lovește mai întâi exportul industrial, nu cel agricol. Nu putem măsura cât, din datele publicate.

Leul românesc a cedat deja în fața leului moldovenesc

Semnalul se vede în curs. Pe 6 octombrie, BNM a fixat leul românesc la 3,7654 lei moldovenești, față de 3,8126 pe 1 octombrie și 3,8566 pe 6 octombrie 2025. Asta înseamnă minus 1,24% în cinci zile și minus 2,36% într-un an. Euro e la 20,0840 lei, față de 19,6428 acum un an, deci plus 2,25%. Din cele trei cursuri BNM rezultă un euro de 5,3338 RON, față de 5,2788 pe 1 octombrie și 5,0933 acum un an: leul românesc a pierdut 4,7% față de euro într-un an. Raportul de 5,3338 e calculat de noi, nu e cursul BNR.

Salariul de 5.000 RON valorează acasă cu 456 de lei mai puțin decât în octombrie 2025, iar factura de 100.000 RON adusă într-un cont din Chișinău cu 9.120 de lei mai puțin. Cifrele sunt exemple cu sume alese de noi. Cine facturează în euro nu simte nimic din asta, iar sursele consultate nu spun cât din exportul spre România se facturează în RON.

Un scenariu de stres, tot ca exemplu: dacă RON ar mai slăbi cu 5% față de euro, iar leul moldovenesc ar rămâne la 20,0840 pe euro, un leu românesc ar costa 3,5771 lei moldovenești, iar salariul de 5.000 RON ar da 17.886 de lei, cu alți 941 mai puțin. Nu spunem că se va întâmpla. Spunem unde ajunge calculul dacă retrogradarea sub treapta de investiții, pe care S&P o leagă de o abatere de la traseul deficitului, ar scoate nerezidenții din titlurile de stat românești. Despre ce s-a întâmplat cu cursul pe 5 octombrie am scris în materialul despre cursul oficial.

De ce Moldova are un amortizor, dar nu o apărare

Banca Națională a Moldovei a urcat pe 17 septembrie rata de bază la 9,00%, cu inflația de 6,96% din august în față, iar următoarea ședință e pe 5 noiembrie, conform comunicatului BNM. Leul moldovenesc a stat în ultimul an aproape de euro (plus 2,25%, cu euro la 20,0840 față de 19,6428) și a câștigat 2,36% față de RON. Pentru un exportator care vinde în lei românești, asta înseamnă încasări mai mici în lei moldovenești. Pentru unul care vinde în euro, nu schimbă nimic.

BNM nu poate hotărî ce face economia României și nici ce comenzi trimit clienții de acolo. Leul stabil față de euro e un amortizor pentru cine are costuri și venituri în euro. Un client care încetinește comenzile nu se oprește cu dobânda BNM.

Ce urmărești până la sfârșitul anului

• Cursul BNM pentru RON: dacă trece de 3,70 sau revine peste 3,80, se vede dacă 5 octombrie a fost o mișcare de o zi.
• Comerțul exterior pe august, cu împărțirea pe țări, de la BNS: dacă ponderea României rămâne în jur de 28%.
• Bugetul României pentru 2027 și ritmul în care intră banii europeni: de ele depinde dacă deficitul de 5,8% e realist.
• Ședința BNM din 5 noiembrie, cu euro în jur de 20 de lei și inflația pe septembrie în față.

Pentru un salariat în România, partea practică e simplă: salariul în RON se transformă în lei moldovenești la cursul din ziua transferului, iar diferența dintre 3,8566 și 3,7654 se vede deja în sumă.