Moldova a bifat 95% din reformele cerute de UE: ce aduce tranșa de 157 de milioane de euro din septembrie

Chișinăul a bifat 18 din cele 20 de reforme convenite cu Bruxelles pentru primul semestru din 2026, un scor de 95% pe care Comisia Europeană îl consideră cel mai bun dintre toate țările aflate pe drumul spre aderare, Ucraina și statele din Balcanii de Vest incluse. Rezultatul deschide calea unei noi tranșe de 157 de milioane de euro din Planul de Creștere al UE pentru Republica Moldova, așteptată în septembrie, după validarea finală a Comisiei.

La cursul oficial al Băncii Naționale, 20,1352 lei pentru un euro, tranșa înseamnă aproximativ 3,16 miliarde de lei. Deficitul întregului buget de stat pe 2026 este estimat la 20,9 miliarde de lei, 5,5% din PIB. O singură tranșă europeană acoperă, deci, aproape 15% din tot golul pe care statul trebuie să îl finanțeze anul acesta, fie din piața internă, fie din împrumuturi externe.

Ce este Planul de Creștere și de ce vine în tranșe

Planul de Creștere pentru Republica Moldova este pachetul de sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană l-a alocat pentru perioada 2025-2027, gândit special pentru o economie lovită de războiul din Ucraina și de criza energetică declanșată de întreruperea gazului rusesc. Banii nu vin dintr-o dată, ci în tranșe legate strict de îndeplinirea unor reforme concrete, stabilite cu Comisia într-o agendă de reformă.

Până acum, Republica Moldova a încasat trei plăți: 270 de milioane de euro ca prefinanțare, virată în iulie 2025 la primul summit UE-Moldova, 18,9 milioane de euro în septembrie 2025, după ce a deschis piețele de electricitate și gaze naturale către concurență, apoi 189 de milioane de euro în martie 2026, pentru îndeplinirea altor 24 de indicatori de reformă. Din acea a treia tranșă, 173 de milioane de euro au mers direct în bugetul de stat, iar 16 milioane de euro au finanțat proiecte concrete prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate.

Cu tranșa din septembrie, Republica Moldova ar ajunge la aproape 635 de milioane de euro încasate, puțin peste o treime din întregul pachet de 1,9 miliarde pentru cei trei ani.

De ce contează pentru bugetul de zi cu zi

Banii care intră direct în buget, cum s-a întâmplat cu cele 173 de milioane de euro din martie, reduc presiunea statului de a se împrumuta pe piața internă, unde dobânzile la titlurile de stat trec de 9,5%, așa cum arată situația deficitului bugetar discutată aici recent. Cu cât Ministerul Finanțelor acoperă mai mult din finanțare externă ieftină, cu atât rămâne mai puțin loc pentru dobânzi mari sau pentru tăieri bruște de cheltuieli, inclusiv la pensii și salarii din sectorul bugetar.

Prima tranșă, cea de 18,9 milioane de euro din 2025, arată direct legătura cu ce plătește un cetățean lunar: a fost condiționată de deschiderea piețelor de electricitate și gaze către concurență, exact zona din care vin și deciziile ANRE despre tarifele la gaz pe care Energocom le calculează pornind de la prețul de pe bursa europeană TTF. Un sistem energetic mai deschis, cerut de UE ca precondiție pentru bani, este și un sistem în care furnizorii concurează pentru un client casnic, nu doar Energocom.

FMI, semnalul care nu aduce bani direct

Separat de finanțarea europeană, în mai 2026 Republica Moldova a ajuns la un acord la nivel de experți cu Fondul Monetar Internațional pentru un nou program pe 36 de luni, de tip Instrument de Coordonare a Politicilor. Spre deosebire de un împrumut clasic, acest instrument nu aduce bani cash: e un semnal de încredere, menit să convingă alți creditori și donatori, de la Uniunea Europeană până la Banca Mondială, că reformele merg în direcția corectă. Programul mai leagă autoritățile de la Chișinău de angajamentul de a coborî deficitul bugetar de la 5,5% la 3,5% din PIB până în 2029, acordul urmând să fie confirmat de Consiliul director al FMI.

Condiționalitatea taie și în sens invers. Programul anterior cu FMI a expirat pe 15 octombrie 2025 fără nicio misiune de evaluare programată pentru acel an, iar Republica Moldova a pierdut ultima tranșă promisă, de aproximativ 170 de milioane de dolari, circa 2,9 miliarde de lei, din cauza întârzierilor la reformele fiscale asumate și a unor probleme de guvernanță semnalate chiar de Fond. Ministrul Finanțelor a spus atunci că țara avea resurse suficiente și fără acea tranșă, dar episodul arată că scorul de 95% din iulie nu e garantat de la un semestru la altul.

Ce urmărește un cititor din Moldova sau din diasporă

Pentru cineva care plătește taxe sau facturi la Chișinău, cele trei fire, banii europeni, presiunea asupra dobânzilor interne și supravegherea FMI, se leagă în același loc: cu cât reformele avansează, cu atât mai puțină nevoie are statul să acopere golul bugetar din impozite mai mari sau din împrumuturi scumpe pe piața locală. Pentru diasporă, scorul din negocierile de aderare contează separat: cele 18 din 20 de ținte bifate în acest semestru sunt și argumentul cu care Chișinăul cere deschiderea următoarelor grupuri de negociere cu Bruxelles, pasul care decide, în cele din urmă, cât de repede ajunge Republica Moldova la masa Uniunii Europene.