97 de reforme până în 2027 și 1,24 miliarde de euro de primit: ce ține Moldova de Ucraina și ce nu

Din cele 1,9 miliarde de euro ale Planului de Creștere pentru 2025-2027, Moldova a primit până acum 661 de milioane, adică o treime. Ultima plată, de 157 de milioane de euro, a fost anunțată pe 5 octombrie, notează Brussels Signal. Zece zile mai târziu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cerea liderilor UE ca drumul Moldovei spre aderare să nu se despartă de al Ucrainei. Cele două fapte se întâlnesc într-o întrebare pe care cititorul de aici și-o pune cu dreptate: cât din banii care mai vin depinde de Kiev?

Ce mai are de primit Moldova, în cifre

Diferența până la totalul planului este 1.900 minus 661, adică 1.239 de milioane de euro. Brussels Signal scrie că Moldova a dus la capăt 18 din 20 de pași programați pentru prima jumătate a lui 2026 și 46 din 48 de măsuri din toată agenda de reforme. Două ținte au rămas neîndeplinite, iar articolul nu spune care. Mai departe, calendarul este: în jur de 40 de reforme în decembrie 2026 și 57 în 2027, între ele schimbări la întreprinderile de stat și în administrația publică.

Calculul nostru: 1.239 împărțit la 97 reforme dă în medie 12,8 milioane de euro pe reformă. Ultima plată, 157 împărțit la 18, dă 8,7 milioane. Cele două medii nu sunt comparabile fără rezerve: Comisia nu prețuiește fiecare reformă separat, iar o parte din bani a venit ca prefinanțare în 2025. Dar arată direcția: reformele care urmează sunt mai multe și, la medie, fiecare cântărește mai mult. Una neîndeplinită costă mai mult decât una din primul semestru.

Ce a cerut Zelenski și ce au scris liderii

Pe 15 octombrie, în fața liderilor UE, Zelenski a spus că ar fi „simplu greșit" să fie despărțite cele două țări, după cum citează Kyiv Independent. Argumentul lui: Ucraina face mult pentru securitatea Moldovei, inclusiv prin militari care țin riscurile din Transnistria sub control, scrie New Union Post. Concluziile Consiliului European, adoptate peste noapte, spun altceva: procesul este bazat pe merit și fiecare țară candidată avansează după progresul ei. Chișinăul nu a comentat public cererea, după NewsMaker.

Ce nu depinde de Ucraina și ce depinde

Plățile din Planul de Creștere se fac pe reforme făcute de Moldova. Niciuna dintre sursele citate nu spune că ele ar depinde de Ucraina. Ce se leagă este altceva: ritmul deschiderii clusterelor de negociere. Moldova și Ucraina au deschis fiecare patru din cele șase clustere, iar cele două rămase sunt așteptate până la sfârșitul anului, după Kyiv Independent. Dacă Ucraina rămâne în urmă, un pachet comun ar putea ține Moldova pe loc la ultimele două clustere. Aceasta este o ipoteză a noastră, nu o decizie: concluziile UE merg în direcția opusă.

Ținta Chișinăului este semnarea unui tratat de aderare până la sfârșitul lui 2028, după Brussels Signal. De la mijlocul lui octombrie 2026 până atunci sunt circa 26 de luni.

Trei scenarii pentru cititorul de aici

• Fiecare țară pe merit, cum scriu liderii: banii din Plan continuă pe calendarul de reforme, cu 40 de măsuri în decembrie. Pentru un fermier sau o firmă, nimic nu se mută: contează dacă Parlamentul votează la timp.
• Pachet comun cu Ucraina: clusterele 4 și 5 s-ar putea deschide mai târziu decât la sfârșitul lui 2026. Banii din Plan nu sunt legați de clustere în sursele noastre, deci efectul ar fi la termenul de aderare, nu la plăți.
• Două ținte din 48 ratate din nou: plata următoare s-ar reduce sau s-ar amâna. Sursele nu spun după ce regulă, așa că nu putem pune o sumă.

Pentru diaspora și pentru cei de acasă, miza practică este aceeași: recunoașterea diplomelor, piața internă pentru mărfuri și servicii, plățile pentru drumuri și energie. Pe toate le decid reformele votate la Chișinău în următoarele 14 luni, adică 97 de pași până la sfârșitul lui 2027, aproape șapte pe lună. Cererea lui Zelenski, oricât de apăsată, nu schimbă acest calendar.