Două facturi pentru poluarea Nistrului: 2,33 milioane de euro în raport, 455 de milioane de lei la Hajder
Raportul prezentat pe 16 octombrie estimează pierderile din poluarea Nistrului la 2,33 milioane de euro, circa 46 de milioane de lei. Cifra ministrului era de zece ori mai mare.
Poluarea Nistrului cu produse petroliere din primăvara acestui an a costat Republica Moldova 2,33 milioane de euro, adică circa 46 de milioane de lei. Cifra vine dintr-un raport de evaluare prezentat pe 16 octombrie de Centrul Național de Management al Crizelor, împreună cu Delegația UE și ONU, potrivit NewsMaker. E departe de cele 455 de milioane de lei pe care le-a citat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, înainte de raport.
Cum s-au împărțit cele 2,33 milioane
Poluarea a pornit de la atacul rusesc din 7 martie asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, în Ucraina. Primele urme au ajuns în Moldova pe 10 martie, iar alerta de mediu a fost declarată pe 16 martie, pentru 15 zile, arată Zugo. Raportul împarte pierderile pe sectoare:
| Sector | Pierderi | Pondere |
|---|---|---|
| Reducerea riscurilor de dezastre | 1,18 mil. € | 51% |
| Mediu | 724.000 € | 31% |
| Apă și sanitație | 329.000 € | 14% |
| Sănătate | 97.000 € | 4% |
Ponderile sunt calculul Onta Finance Moldova pe cifrele raportului. Suma celor patru rânduri dă exact 2,33 milioane de euro. Jumătate din factură este, deci, prevenția și intervenția, nu stricăciunile propriu-zise: raportul nu menționează distrugeri de clădiri, infrastructură sau echipamente.
Oamenii din spatele cifrei
Circa 200.000 de persoane au fost expuse riscului de întrerupere a apei, iar aproximativ 100.000 au rămas temporar fără acces la sistemul centralizat. Autoritățile au distribuit peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică. Captarea de la Cosăuți a fost oprită preventiv, iar barajele de protecție au stat montate cam cinci luni. La Bălți, școlile au trecut pentru o vreme la învățământ online, iar serviciile medicale neurgente au fost reprogramate. Urgențele au mers fără întrerupere. Cea mai lovită zonă a fost raionul Soroca.
Împărțită la cei 100.000 de oameni rămași fără apă din rețea, suma înseamnă aproximativ 460 de lei de persoană. Împărțită la cei 200.000 expuși, 230 de lei. Sunt calcule ale noastre, cu cifrele în lei rotunjite din raport: costul real al unui om fără apă o zi sau o săptămână nu apare în nicio sursă.
De ce diferă factura de zece ori
Cei 455 de milioane de lei ai ministrului sunt de aproape zece ori mai mulți decât cei 46 de milioane din raport (455 împărțit la 46 dă 9,9). NewsMaker notează că ministrul a folosit o altă metodologie, aprobată de Guvern. Cele două numere nu spun același lucru. Evaluarea UE-ONU numără pierderi și costuri suplimentare imediate. Metodologia guvernamentală, în absența unui text oficial pe care să-l fi putut citi, nu poate fi descrisă aici: ce include în plus, nu știm.
Contează pentru cine plătește și pentru ce se cere donatorilor. O factură de 46 de milioane de lei și una de 455 de milioane duc la discuții de alt ordin de mărime, iar sursele nu spun care dintre ele ajunge în cererile de finanțare sau în vreun dosar de despăgubiri.
Ce cere raportul mai departe
Recomandările sunt practice: surse de rezervă de apă, monitorizarea în timp real a calității apei, servicii de intervenție dotate și protocoale comune cu Ucraina. Pentru localitățile care iau apă din Nistru, asta înseamnă investiții noi, nu cheltuieli de o dată. Raportul nu le prețuiește, iar cifra de 2,33 milioane măsoară ce s-a pierdut, nu ce costă să nu se mai repete.
